Cu temerile legate de o bulă AI în creştere, China creionează o alternativă pragmatică la cursa Silicon Valley către superinteligenţă artificială.
SUA cheltuie miliarde de dolari şi arde GW de energie în încercarea disperată de a lua faţa Chinei în următorul salt evolutiv din domeniul AI, unul atât de mare, spun unii, că va rivaliza cu bomba atomică în puterea sa de a schimba ordinea globală, scrie The Wall Street Journal.
De la lansarea ChatGPT de către OpenAI cu aproape trei ani în urmă, Silicon Valley a cheltuit munţi de bani în căutarea Sfântului Graal al AI: inteligenţa artificială generală care să fie pe măsura sau peste gândirea umană. Entuziaştii spun că aceasta îi va conferi Americii avantaje militare insurmontabile, va ajuta la vindecarea cancerului, va soluţiona problema schimbărilor climatice şi va elimina necesitatea ca oamenii să efectueze activităţi de rutină.
În China, spre deosebire, liderul Xi Jinping nu a avut recent prea multe de spus despre AGI. În schimb, acesta îndeamnă industria tech a ţării să fie „puternic orientată către aplicaţii“, construind instrumente practice, low-cost care sporesc eficienţa ţării şi care pot fi puse pe piaţă uşor.
Viziunile divergente reprezintă un pariu direct cu mize semnificative. Dacă cel al Chinei se dovedeşte greşit, ţara s-ar putea trezi cu mult în urma SUA în ceea ce priveşte cea mai importantă tehnologie a secolului 21. Dar dacă AGI rămâne un vis distant, după cum mai mulţi din Silicon Valley cred acum, China va fi în poziţie de a lua faţa rivalului său global în a obţine maximul de la AI în forma sa actuală şi a-şi răspândi aplicaţiile la nivel mondial.
Deja în China, modele AI locale similare cu cele aflate la baza ChatGPT sunt utilizate, cu aprobare de la stat, pentru a acorda note în cadrul examenelor de admitere la liceu, a îmbunătăţi prognozele meteo, a trimite poliţia şi consilia fermierii cu privire la rotaţia culturilor, relevă presa de stat şi rapoarte guvernamentale.
„Chinezii văd aplicaţiile AI cu impact mare nu ca pe ceva despre care teoretizează pe viitor, ci ca pe ceva de care să se profite aici şi acum“, arată Julian Gewirtz, fost oficial în cadrul Consiliului Naţional de Securitate specializat în competiţia tech cu China în timpul administraţiei lui Biden.
Şi companiile tech americane dezvoltă o mulţime de aplicaţii practice pe baza AI actual, bineînţeles.
Însă spre deosebire de SUA, care lasă industria să acţioneze după bunul plac, Beijingul pune întreaga putere a statului în spatele viziunii sale.
Recent, guvernul chinez şi-a prezentat ambiţii mai ample în domeniu, cerând eforturi şi mai mari pentru integrarea AI în ştiinţă şi cercetare tech, dezvoltare industrială şi ale sectoare, pentru a mobiliza dezvoltarea economică a Chinei până în 2030.
China îmbrăţişează de asemenea mai active modelele open-source pe care utilizatori le pot descărca gratuiy şi modifica, companiile putând clădi businessuri în jurul acestei tehnologii cu costuri mai mici şi mai uşor. Această tendinţă ajută AI-ul chinez să se răspândească global, o tendinţă ce a început a fi urmată şi de Silicon Valley.
Acest accent este oarecum diferit de ambiţiile multora dintre cei mai mari jucători tech aericani, care cred că maşinile care pot gândi mai bine decât oamenii vor revoluţiona ştiinţa, deschide domenii de cercetare complet noi şi transforma armata americană.
Unii din industria tech au prezis că superinteligenţa artificială ar putea sosi încă din 2027. Însă lansarea de către OpenAI a GPT-5, un model despre care compania a declarat că reprezintă un pas major către AGI, i-a dezamăgit pe mulţi utilizatori. Fondatorul OpenAI Sam Altman a încercat de atunci să frâneze frenezia AGI, avertizând despre posibilitatea unei bule a investiţiilor în AI.
Şi alţi titani din Silicon Valley au început să ezite, deschizând calea către ideea că abordarea Chinei ar putea fi mai logică.
Este posibil, chiar probabil, ca Xi să decidă la un moment dat să urmărească mai agresiv AGI, spune Kendra Schaefer, de la Trivium China, o firmă de consultanţă din Beijing. Dar va face acest lucru cu foarte multă prudenţă având în vedere potenţialul risc pe care maşinile gânditoare l-ar reprezenta la adresa stabilităţii Partidului Comunist.
Ca şi în cazul internetului, ar putea fi nevoie de decenii pentru a determina câştigătorii şi perdanţii în AI, potrivit lui Jeffrey Ding, profesor la George Washington University.
SUA au avantaje importante în faţa Chinei în valorificarea noilor tehnologii, iar dacă vor avea grijă să şi le menţină, au şanse de a învinge China.
