Business Internaţional

China dă formă fricilor şi ambiţiilor Germaniei post-Merkel - un stat eşuat, prea birocratic, prea complex, prea lent pentru a face faţă provocărilor noii ordini digitale mondiale

China dă formă fricilor şi ambiţiilor Germaniei post-Merkel - un stat eşuat, prea birocratic, prea complex, prea lent pentru a face faţă provocărilor noii ordini digitale mondiale

Cancelarul german Angela Merkel: Europa aparţine „Occidentului politic“.

Autor: Bogdan Cojocaru

03.07.2020, 00:08 12254

China a devenit pentru economia Germaniei la fel de importantă ca SUA, iar amândouă superputerile, rivale, încearcă, într-un fel sau altul, să aducă fiecare de partea ei cea mai puternică ţară şi cea mai mare piaţă a Europei.

Dacă relaţiile Germaniei cu SUA au devenit conflictuale de când la putere a venit preşedintele Donald Trump, a cărui poziţie ar putea fi desta­bilizată de actuala criză, viitorul legăturilor cu China este mai complicat. Preşedintele chinez Xi Jinping este cel mai puternic lider din istoria modernă a naţiunii sale şi şi-a creat condiţiile pentru a conduce pe viaţă.

Germania, care a preluat preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene pe 1 iulie, pare nerăbdătoare să trimită Beijingului un mesaj: Europa aparţine „Occidentului politic“, după cum a spus chiar cancelarul Angela Merkel în mai. Ea insistă că Europa trebuie „să-şi ia soarta în propriile mâini“ - un apropo la emanciparea geopolitică faţă de SUA - şi că UE trebuie să colaboreze pentru a rezista şi depăşi pe cei puternici - un apropo la China, după cum scrie The New York Times. Merkel va avea şansa de a arăta ce poziţie ia Germania, şi implicit Eu­ropa, faţă de China la un summit China-UE care se va ţine mai târziu în acest an. Până atunci, pre­siunile chineze vor fi mari. Iar China - cel puternic - are un atu formidabil: tehnologia. Parlamentarii ne­mţi au putut vedea clar acest lucru într-o delegaţie la Shanghai de anul trecut, notează Bloomberg.

Prin vizite atent coregrafiate la giganţi precum Huawei Technologies şi Tencent Holdings, spune Nadine Schoen, parlamentar din partea creştin-democraţilor (CDU) aflaţi la guvernare şi membru al acelei delegaţii germane, China a transmis repetat un singur mesaj: va veni vremea când Germania va trebui să aleagă. Pe măsură ce tehnologia Chinei avansează şi diferenţa sa faţă de SUA se adânceşte, le-au spus nemţilor rând pe rând executivii chinezi, va veni un moment în care Germania va trebui să aleagă căreia dintre cele două superputeri i se va alătura.

Acest act de echilibristică între SUA şi China a fost în centrul succesului economic al Germaniei timp de o generaţie. A auzi realitatea descrisă cu atâta uşurinţă în China, cu talentul industrial al Europei redus la nimic, a însemnat trezirea pentru Schoen şi colegul ei Thomas Heilmann.

Ei s-au întors la Berlin hotărâţi să provoace o regândire fundamentală a modului în care ţara lor este condusă. Cu cancelarul Angela Merkel urmând să lase frâiele puterii în 2021, după 16 ani de conducere, efortul lor este încurajat la cele mai înalte niveluri din partid.

Cartea care le reuneşte ideile, „Neustaat“ - un cuvânt care înseamnă atât un nou stat, cât şi un nou început - a fost susţinută de o serie de grei din CDU, inclusiv de Armin Laschet, un premier de land care este favorit pentru a o înlocui pe Merkel în funcţia de cancelar. Cartea este un master-plan pentru epoca post-Merkel, care ar transforma administraţia publică dintr-un mecanism legat de tradiţie într-un stat digital fluid. Ideile sunt inspirate de provocările Chinei, dar nu îndeamnă la aplicarea lecţiilor de succes ale Beijingului. „Cu siguranţă nu am pune în practică aceste idei cum au făcut-o chinezii, dar ar trebui să avem un principiu de orientare şi să ne gândim încotro merge lumea“, a spus Schoen, un deputat în vârstă de 37 de ani. Multe dintre ideile lor au fost cizelate în acea călătorie în China, iar unele sunt chiar radicale.

Cei doi politicieni propun restructurarea euro în jurul tehnologiei blockchain, cum este Bitcoin, utilizarea la scară largă a inteligenţei artificiale de către stat şi dizolvarea ministerelor de stat în favoarea luării deciziilor pe baza datelor. Însă strategia generală a chinezilor este cea care le-a inspirat propria lor viziune, una care să fie în concordanţă cu principiile democratice occidentale. „Trebuie să ne găsim propria cale“, a spus Schoen.

„Vrem ca Europa să aibă mai multă încredere în sine.“ Germania ar putea să iasă din pandemie cu mai multă încredere şi mai multă vigoare economică decât multe alte ţări occidentale, însă CDU îşi dă seama că ţara se confruntă cu un viitor incert şi că trebuie să se schimbe. Alianţa tradiţională a Europei cu SUA se destramă sub capriciile şi ambiţiile preşedintelui Donald Trump, industria auto - coloana vertebrală a producţiei industrial germane - este în criză, iar ingineria tradiţională este împinsă pe tuşă de tehnologia digitală. În pofida eforturilor lui Trump de a învrăjbi Berlinul şi Beijingul, Merkel a avut grijă să menţină relaţiile bune cu China, chiar dacă Beijingul a fost criticat pentru încălcarea drepturilor omului şi pentru o politică externă din ce în ce mai agresivă.

Cele două modele economice au mai multe în comun decât ar putea sugera istoria recentă. Strategia lui Merkel pentru reconstruirea economiei Germaniei după pandemie se bazează deja pe unele lecţii despre capitalismul de stat chinez.

Şi conform unei lucrări recente a economiştilor de la Universitatea Princeton, analiză supravegheată de Markus Brunnermeier, generaţii succesive de oficiali chinezi au studiat industrializarea Germaniei din secolul al XIX-lea sub Otto von Bismarck ca exemplu de utilizare a programelor tehnologice direcţionate de stat pentru a ajunge din urmă puterea dominantă (şi vorbitoare de engleză) economică. Acum este rândul Germaniei să joace leapşa. Cartea lui Schoen, Heilmann şi a altor zeci de oficiali din CDU este o evaluare remarcabil de sumbră a unui partid care a condus Germania în cea mai mare parte a istoriei sale postbelice. Aceasta descrie ţara ca un stat eşuat, „prea birocratic, prea complex, prea lent“ pentru a face faţă provocărilor noii ordini mondiale digitale. „Un stat neperformant îşi pierde mai întâi competenţa, apoi încrederea şi în sfârşit puterea“, scriu autorii.

Puterea pe care se concentrează cartea lor şi, în cele din urmă, proiectul lor politic, este puterea pentru ca europenii să se implice în tehnologia secolului XXI după condiţii proprii şi să-şi proteje propriile valori. „Cei mai mulţi chinezi nu par să fie deranjaţi că sunt urmăriţi şi controlaţi de stat pentru că aceasta le oferă sentimentul de securitate“, a spus premierul de land Laschet. „Dar nu aceasta este abordarea noastră, în Europa.“ Despre tehnologia de supraveghere extinsă utilizată pentru monitorizarea minorităţilor etnice din provincia occidentală chineză Xinjiang s-a scris mult. Cu toate acestea, Schoen şi Heilmann au fost şocaţi de aplicaţiile tehnologiei care ar părea intruzive pentru mulţi adepţi ai idealurilor occidentale ale alegerii individuale. „Nu dorim un stat în care datele sunt folosite pentru a direcţiona şi controla oamenii“, a spus Schoen. În acea călătorie de anul trecut, la compania Squirrel AI din Shanghai, parlamentarilor le-a fost prezentată o aplicaţie care foloseşte inteligenţa artificială pentru a monitoriza procesul de învăţare a copiilor, potrivit unui oficial care a fost prezent acolo. Un delegat a întrebat în glumă dacă software-ul ar putea prezice dacă un copil va deveni profesor sau muncitor şi răspunsul sec al unui executiv chinez a lăsat grupul în stare de şoc. Desigur, a spus gazda lor, acesta şi este scopul programului.

 
 
AFACERI DE LA ZERO