Business Internaţional

China face progrese cu investiţiile în infrastructura rutieră, feroviară, portuară şi aeroportuară din Europa de Est şi Balcani. Megaporturile comerciale occidentale şi-ar putea pierde o bună parte din activitate

China face progrese cu investiţiile în infrastructura...

Autor: Bogdan Cojocaru

28.11.2017, 21:45 2144

Vizita premierului chinez Li Keqiang la Budapesta pentru un summit regional a adus anga­jamente de investiţii chineze în economiile mai prospere, dar şi în cele mai sărace ale Europei Centrale şi de Est, pentru care altfel banii ar fi greu de obţinut.

Vizita lui Li  a mai adus, prin propaganda chineză, poveşti despre binefacerile antre­prenorilor chinezi în regiune şi, prin oficialii re­gionali, speranţă pentru exportatorii est-europeni că li se va deschide uriaşa piaţă  chineză.

În anumite cercuri de interese din Eu­ropa de Vest, premierul Li a provocat fiori: Beijingul progresează, prin bani şi influenţă, în a-şi construi rute de transport şi comerciale prin Europa de Est şi prin Balcani, spre Marea Mediterană. Chiar şi cehii, una dintre cele mai prospere naţiuni din regiune, le-ar putea oferi chinezilor ajutor preţios, la propriu. Zvonurile spun că Skoda Trans­portation, o companie cu 5.300 de specialişti în producerea tramvaielor, troleibuzelor, locomotivelor şi autobuzelor electrice, este păstrată pentru ei.

Porturi cheie pentru importurile euro­pene precum Rotterdam şi Hamburg şi-ar putea pierde din activitate. Li a venit la Budapesta pentru a şasea ediţie a summitului 16 plus 1 (Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Româ­nia, Slovacia, Slovenia, Albania, Bosnia şi Her­ţe­govina, Macedonia, Muntenegru, Ser­bia plus China). De la prima ediţie încoace, Beijingul a obţinut cheia influenţării rutelor comerciale dintre China şi Europa. Principala poartă de intrare este portul grecesc Pireu, care aparţine chinezilor. Ruta continuă cu linia feroviară ce leagă Belgradul de Bu­dapesta, pe care companiile chineze o vor moderniza, cu investiţii tot chineze. Legătura feroviară de mare viteză de 370 de kilometri ar costa 3,2 mld. euro, scrie Euractiv. China, Serbia şi Ungaria au semnat un memo­ran­dum de înţelegere în acest sens în decembrie 2014. Afacerea a creat tensiuni cu Comisia Europeană deoarece nu au fost respectate regulile europene pentru achiziţii publice.

În Ungaria, ministrul de externe Peter Szijjarto a declarat că ţara sa intenţionează să investească 550 de miliarde de forinţi (1,8 miliarde de euro) în modernizarea secţiunii maghiare, de 152 de kilometri, a rutei feroviere Budapesta-Belgrad.

Presa maghiară scrie că ministerul economiei a obţinut un credit pe 20 de ani de la Export-Import Bank din China cu o dobândă de 2,5% care va acoperi 86% din costurile proiectului. De asemenea, luni au fost publicate detaliile licitaţiei maghiare pentru secţiunea ungară a liniei feroviare. Compania contractantă este Chinese-Hungarian Railway Nonprofit Ltd., înfiinţată în toamna anului trecut pe baza unui acord interguvernamental. China Railway International Corporation, companie de stat, şi China Railway International Group deţin împreună 85% din Chinese-Hungarian Railway, în timp ce compania naţională de transport feroviar a Ungariei, MAV, deţine o participaţie de 15%. Pe linia modernizată trenurile de pasageri şi de marfă vor putea circula constant cu viteze de 160 de km/oră. În prezent, o călătorie cu trenul între Belgrad şi Budapesta durează opt ore. După modernizare, timpul nu va fi mai mare de două ore şi jumătate.

Şi Serbia a semnat zilele trecute un acord de 450 de milioane de euro cu China Communications Construction Company pentru construirea unei secţiuni a autostrăzii care va lega Belgradul de graniţa cu Muntenegru. Contractul prevede proiectarea şi construirea unei secţiuni de 31 de kilometri între Preljina şi Poûega. O treime din această rută este alcătuită din tuneluri şi poduri, se arată într-un comunicat al guvernului sârb. Presa de propagandă chineză scrie că investitorii chinezi au reînviat rapid şi au adus pe profit oţelăria Smederevo Steel Mill, Ño mândrie naţională în Serbiaî. Uzina a fost cumpărată de HeSteel. Tot în Serbia, prima fază a drumului expres E763, construit de o companie chineză, este aşteptată să fie finalizată până la sfârşitul anului.

În Slovenia, China State Construction Engineering Corporation va reabilita şi extinde aeroportul Maribor pentru 660 de milioane de euro, scrie agenţia STA. Contractul dintre managerul aeroportului, SHS Aviation, şi CSCEC a fost semnat luni la Budapesta. Aeroportul este situat lângă al doilea oraş ca mărime al Sloveniei şi lângă graniţa cu Austria, Croaţia şi Ungaria. Investiţia va aduce, probabil, rute directe de pasageri şi mărfuri între Slovenia şi China. Presa locală scrie că China este cel mai mare partener comercial al Sloveniei din afara Europei, deşi până acum investiţiile chineze au fost mici. Acelaşi lucru se poate spune, în privinţa comerţului cu China, despre Ungaria, dar nu şi în privinţa investiţiilor. Ungaria a atras până acum circa jumătate din investiţiile chineze din regiune. În Slovania, investitori chinezi deţin producătorul de autobuze TAM-EUROPE şi fabricantul de lasere medicale Fotona.

În Bosnia, companiile chineze iau în considerare proiecte din domeniul energiei şi infrastructurii de peste trei miliarde de euro. Această ţară a obţinut la Budapesta un credit de 732 de milioane de dolari de la Exim Bank of China pentru extinderea termocentralei Tuzla.

Croaţia intenţionează să investească în porturile sale de la Marea Adriatică pentru a atrage exporturi chineze, a declarat premierul croat Andrej Plenkovic. Folosirea porturilor croate ca punte de intrare în Europa pentru produsele chinezeşti a fost una dintre temele perincipale de discuţii între premierul Plenkovic şi omologul chinez Li la Budapesta. ÑCroaţia are interes ca Rijeka, Zadar, Split şi Ploce să devină porturi europene spre care exporturile chineze pot gravita şi continuăm să lucrăm la investiţii în portul Rijekaî, a explicat publicului oficialul croat. El a precizat că numărul turiştilor chinezi care vizitează Croaţia este aşteptat să crească cu 60% anul acesta şi cu 100% anul viitor faţă de 2016.

Cehia, cea mai dezvoltată economie din regiune, ar putea aduce Chinei active de mare preţ. Zilele trecute a fost anunţat unul dintre cele mai importante acorduri corporate: achiziţionarea celei mai mari companii de inginerie din domeniul transportului, äkoda Transportation, de către PPF Group. PPF aparţine celui mai bogat om din Cehia, Petr Kellner. Cumpărarea äkoda Transportation de către Kellner este o surpriză deoarece mulţi observatori credeau că cele mai mari şanse să achiziţioneze compania le are China Railway Rolling Stock Corporation, cea mai mare companie de transport din lume. O astfel de afacere era prevăzută pe lista de acorduri convenite anul trecut la Praga de preşedinţii Cehiei şi Chinei. äkoda Transportation are 5.300 de specialişti în producerea tramvaielor, troleibuzelor, locomotivelor şi autobuzelor electrice.

Nu este clar dacă PPF priveşte äkoda Transportation ca pe o investiţie pe termen lung sau ca pe o oportuniate de a obţine profit mai mare. Zvonurile spun că Kellner o ţine pentru o viitoare ofertă din partea chinezilor. Achiziţia este estimată la zece miliarde de coroane (392,7 milioane euro). äkoda Transportation are ca proprietar înregistrat o companie din Cipru, dar adevăraţii proprietari sunt câţiva oameni de afaceri cehi care au legături cu o companie de minerit controversată, Mosteck· Uheln· SpoleËnost. Premierul ceh Bohuslav Sobotka a spus că ţara sa va găzdui anul viitor summit-uri 16 plus1 pentru aviaţie civilă şi medicamente şi că vrea să fie gazda în 2019 a reprezentanţilor de top ai grupului 16 plus1. Sobotka a precizat că unul dintre obiective este deschiderea pieţei chineze pentru produsele alimentare cehe. În iulie, exporturile cehe în China au crescut cu 29% în ritm anualizat. Însă importurile din China eclipsează exporturile în China, situaţie valabilă pentru toate economiile mari din Europa de Est. Premierul bulgar Boyko Borisov a anunţat că următorul summit 16 plus 1 va fi găzduit de Bulgaria. În primăvară, Croaţia este aşteptată să găzduiască un summit al miniştrilor turismului din Europa Centrală şi de Est şi China. Liderii est-europeni se înghesuie să aşeze covoare roşii la picioarele investitorilor chinezi.

Însă cea mai mare investiţie chineză din regiune ar putea ajunge în România. China General Nuclear Power Corporation negociază construirea a două reactoare pentru centrala nucleară Cernavodă, o investiţie estimată la şapte miliarde de euro.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO