China, motorul comerţului mondial, îşi continuă încetinirea, Germania, motorul creşterii din zona euro, încetineşte, Franţa, cu ale ei proteste perturbatoare, frânează, iar Brexitul riscă să devină o afacere urâtă pentru economia Marii Britanii. Încetinirea este noul normal, după cum scrie Financial Times.
În China, a doua economie ca mărime din lume, dar cea mai mare din grupul emergentelor, creşterea vânzărilor de retail a înregistrat în noiembrie cel mai slab ritm din 2003 încoace. Acesta este un semn al unei pierderi de energie în consumul intern, un propulsor economic pe care se bazează o parte semnificativă din exportatorii europeni. Apoi, a încetinit şi producţia industrială, ajungând la cel mai lent ritm de creştere din ultimii trei ani, scrie Reuters. Econonia Chinei, cândva cea mai dinamică din lume, şi-a pierdut din energie în ultimele trimestre în condiţiile în care guvernul a dezlănţuit un atac asupra sectorului financiar din umbră, limitând astfel accesul companiilor şi investitorilor la finanţare riscantă. Restrângerea resurselor financiare se simte la nivelul producţiei şi investiţiilor. Producătorii simt, de asemenea, efectele războiului comercial dezlănţuit împotriva Chinei de SUA, cea mai mare economie din lume. Acest conflict riscă să fractureze lanţurile de aprovizionare globale, să îngheţe investiţiile, exporturile şi în cele din urmă creşterea economică. Cu un efect de bulgăre de zăpadă, încetinirea din industrie şi tensiunile comerciale au început să erodeze încrederea consumatorilor, cu impact asupra vânzărilor de retail. Acestea au crescut cu 8,1% în noiembrie în ritm anualizat, faţă de un avans de 8,6% în luna anterioară. Vânzările de bunuri scumpe sunt primele afectate. Vânzările de autovehicule scad începând cu luna mai. În noiembrie, vânzările auto s-au prăbuşit cu 10%. Piaţa chineză este privită ca sursă de creştere de producători auto europeni ca Mercedes şi VW.
Şi în Uniunea Europeană vânzările auto au scăzut în noiembrie, cu 8%, pentru a treia lună consecutivă, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor de Automobile Europeni. Specialiştii nu văd vreo revenire în viitorul apropiat. Acestea sunt veşti rele pentru Germania, unde perturbări în producţia industriei auto au contribuit la o scădere apreciabilă a economiei în trimestrul trei.
În Germania, în decembrie, creşterea activităţii din sectorul privat a încetinit la minimul ultimilor patru ani, potrivit unui sondaj al IHS Markit la care au participat manageri de achiziţii din companii, ceea ce sugerează un avans slab al economiei în ultimul trimestru al acestui an. Indicele PMI compozit al IHS Markit care urmăreşte sectorul manufacturier şi pe cel al serviciilor - acestea reprezentând peste două treimi din PIB - a scăzut de la 52,3 unităţi la 52,2 unităţi. Indicatorul a înregistrat opt scăderi anul acesta. Analiştii de la Markit estimează că economia germană va avansa cu 0,2% în trimestrul patru, după o contracţie de 0,2% în trimestrul anterior - prima din 2015 încoace. Strategii sunt încrezători că economia nu are în faţă riscul unei recesiuni, însă perspectiva este întunecată, mai ales că se întrevede posibilitatea ieşirii Marii Britanii din UE anul viitor fără un acord privind viitoarele relaţii cu piaţa unică europeană.
„Riscul de recesiune a crescut, însă în proiecţiile noastre nu vedem ca acest lucru să se întâmple“, spun analiştii de la Markit, care prezic încetinirea economiei globale în 2019.
Banca centrală a Germaniei, Bundesbank, s-a arătat încrezătoare că economia ţării îşi va depăşi slăbiciunea, însă a atenţionat că ascensiunea protecţionismului şi un Brexit haotic reprezintă riscuri pentru perspective, notează Bloomberg. Banca centrală şi-a redus, aşa cum au făcut mai toate instituţiile de prognoză, estimările de creştere economică de la 2% la 1,5% pentru anul acesta şi de la 1,9% la 1,6% pentru anul viitor. Strategii de la Bundesbank apreciază că pentru trimestrul curent şi următorul poate fi aşteptată o creştere „destul de puternică“, însă revenirea „maschează faptul că tendinţa ciclică de bază va rămâne probabil slabă“.
„Pentru moment, şi într-o măsură mai mică acest lucru este valabil şi pentru inflaţie, riscurile domină din perspectiva prezentului“, a declarat preşedintele băncii centrale Jens Weidmann. Germania este o economie orientată puternic spre exporturi şi de aceea perturbările din comerţul mondial îi afectează creşterea. Preşedintele american Donald Trump şi-a făcut un obicei din a ameninţa cu suprataxarea maşinilor germane importate de SUA. Bundesbank vede un risc ridicat de creştere a protecţionismului la nivel mondial. Însă un impuls pentru creşterea economiei germane va veni, în special anul viitor, de la politica bugetară expansivă în condiţiile în care surplusul general al guvernului ar putea ajunge la 2% din PIB anul acesta înainte de a se reduce considerabil din cauza relaxării politicilor fiscale. Nu de puţine ori, în vremurile cele mai grele ale crizei euro, consumul intern s-a arătat a fi un stâlp de rezistenţă pentru economie.
Franţa, deopotrivă partener şi contragreutate pentru Germania în politicile europene, după un trimestru trei bun din punct de vedere al creşterii economice a început să devină un factor exacerbant pentru încetinirea care se generalizează în zona euro, notează Bloomberg. Indicele PMI al Markit pentru sectorul privat din zona euro a scăzut în mod neaşteptat la minimul ultimilor patru ani în decembrie, împins în jos mai ales de scăderea din Franţa, unde mişcarea „vestelor galbene“ a produs blocaje în diverse sectoare ale economiei. Indicele PMI al Markit a scăzut de la 54,2 unităţi în noiembrie la 49,3 unităţi în decembrie, cel mai mare salt în jos din 2011. S-au redus, de asemenea, comenzile noi, creşterea angajărilor a decelerat, iar încrederea s-a dus la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani.
Deteriorarea continuă a cifrelor economice îi forţează pe cei care iau decizii de politică să admită o nouă realitate dupe ce multe luni au împins în faţă mesajul că încetinirea este doar temporară. Preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi a spus că lumea este martora unei „creşteri generale a incertitudinilor“, iar riscurile se răspândesc. Draghi face aceste comentarii în condiţiile în care BCE ar trebui să oprească anul viitor masivul program de achiziţii de active prin care a salvat euro, a injectat viaţă pe pieţele financiare europene în vremuri de criză şi a protejat de atacurile de pe pieţe ţările mai slabe din uniunea monetară.
