Când China încetineşte, Germania merge împleticit. Cea mai mare economie europeană a evitat la limită o recesiune anul trecut, când s-a contractat în al treilea trimestru. Însă economia chineză, a doua ca mărime din lume şi de care cea germană, un puternic exportator, devine tot mai strâns legată, a înregistrat în 2018 cel mai lent ritm de creştere din ultimii 30 de ani. Cu ameninţarea unui război comercial venind dinspre Washington şi cu piaţa chineză, în care multe companii mari germane şi-au pus speranţa pentru creştere viitoare, în încetinire considerabilă, va reuşi Germania să-şi menţină cursul?
Pentru Herbert Diess, directorul executiv al Volkswagen, un uriaş producător auto german, inima operaţiunilor companiei sale este China, scrie Handelsblatt. Anul trecut, vânzările de maşini din China au scăzut pentru prima dată în ultimii 20 de ani. Pentru a vedea la faţa locului care-i problema, executivul s-a dus la Beijing, nu înainte de a le spune colegilor săi că „viitorul grupului Volkswagen va fi decis pe piaţa chineză“. Volkswagen este cel mai mare producător de autovehicule uşoare din lume şi unul dintre exportatorii emblematici ai Germaniei. Maşinile şi componentele auto domină în exporturile germane. În al treilea trimestru al anului trecut, din cauza unor perturbări din industria auto cauzate de adaptarea la noi standarde de poluare şi a scăderii cotelor unor râuri importante pentru transport, economia germană a înregistrat o scădere de 0,2% faţă de trimestrul anterior. Biroul de statistică federal al Germaniei va publica datele pentru trimestrul patru în februarie, însă directorul de macroeconomie al instituţiei Albert Brackmann a asigurat că cifrele vor fi pozitive, ceea ce înseamnă că Germania a evitat o recesiune uşoară. Brackmann a explicat că economia s-a răcit apreciabil în a doua jumătate a anului trecut, iar creşterea PIB-ului a încetinit de la 2,2% în 2017 la 1,5% în 2018. Media anuală pe zece ani este mai mică, de 1,2%. Creşterea de anul trecut a fost salvată de consumul intern, hrănit de şomajul redus şi de salariile mai mari. Salariile s-au majorat cu aproape 5%, cel mai mult de după 1994. Rata şomajului s-a redus la 3,2%, cel mai mic nivel de la reunificarea ţării. Numărul angajaţilor a urcat cu 562.000, la o cotă record de 44,8 milioane. Creşterea din sectorul serviciilor a fost mai mare decât cea din industria manufacturieră pentru prima dată în ultimii cinci ani. Investiţiile guvernului au urcat cu aproape 9%. Şi sectorul privat a investit mai mult, în echipamente, construcţii şi instalaţii. Exporturile au rezistat, crescând cu 2,4%, însă ritmul este mai slab decât în anul precedent. Şi creşterea importurilor de 3,4% a fost mai mică decât cea din 2017.
Germania importă cel mai mult din China, iar exporturile către această ţară se situează pe locul trei în clasamentul pentru 2017. China este de câţiva ani cel mai mare partener de comerţ al Germaniei. În ultimul trimestru al anului trecut, China a înregistrat cea mai lentă creştere economică de la marea criză financiară încoace. Ritmul anual a fost cel mai slab de după 1990, scrie Financial Times. Încetinirea reflectă scăderea investiţiilor companiilor în activele fixe şi slăbirea încrederii consumatorilor din cauza războiului comercial cu SUA şi a deciziilor de politică luate de Beijing. PIB-ul chinez a crescut în 2018 cu 6,6%, faţă de 6,8% în 2017, şi cu 6,4% în trimestrul patru. Mulţi economişti atrag atenţia că datele statistice oficiale chineze ar trebui privite cu neîncredere. Economia încetineşte de trei trimestre, ceea ce stârneşte îngrijorări că această răcire va afecta creşterea globală. În afară de războiul comercial, analiştii cred că reducerea expansiunii economice se datorează şi campaniei guvernului chinez de a controla riscurile financiare prin reducerea dependenţei de stimulente bazate pe îndatorare. Efectul acestor eforturi este încetinirea semnificativă a cheltuielilor cu infrastructura şi restricţionarea accesului companiilor private la credit. Înăsprirea condiţiilor de creditare a dus la intrarea în incapacitate de plată a mai multor companii anul trecut.
În urmă cu 20 de ani, China nu era importantă pentru economia germană. În acele vremuri, exporturile germane către piaţa chineză erau de doar 5,4 miliarde de euro. În 2007, cifra a urcat la 30 de miliarde de euro. Anul trecut, exporturile către China s-au situat la 90 de miliarde de euro, echivalentul a 3% din PIB-ul german, notează Handelsblatt. În urmă cu trei ani, China era al cincilea partener la exporturi al Germaniei. Anul trecut, China a ajuns pe locul trei, în spatele SUA şi al Franţei. O firmă medie germană îşi produce 7% din venituri în China. Însă pentru companiile mai mari ponderea este mult mai mare. Pentru cele 30 de companii ale căror acţiuni intră în componenţa indicelui bursier DAX, piaţa chineză reprezintă în medie 15% din venituri, sau 200 de miliarde de euro.
Pentru producătorii auto VW, BMW şi Daimler, pentru producătorul de semiconductori Infineon şi pentru liderul din industria chimică Covestro, proporţia este uimitor de ridicată. Toate aceste companii îşi încasează peste 20% din venituri din China, mai mult decât de pe piaţa germană. Cazul Infineon este mai dramatic: compania îşi obţine 30% din venituri în China, piaţă care contribuie cu 40% la creştere.
Estimările veniturilor viitoare se fac luând în calcul creşterea din China. Dacă această piaţă îngheaţă, mulţi executivi şi investitori germani sau din alte părţi ale lumii vor avea coşmaruri. Asociaţia de lobby pentru industria germană VDMA a avertizat asupra unei iminente scăderi a cererii pentru utilaje pentru fabrici.
În ceea ce-i priveşte pe constructorii auto, niciunul nu se bazeză pe piaţa chineză mai mult ca VW. Anul trecut, cele 12 branduri ale companiei au vândut peste trei milioane de vehicule în China, faţă de doar 1,3 milioane în Germania. China reprezintă 20% din profitul operaţional al producătorului auto. În 2017, subsidiarele chineze ale VW au adus grupului dividende de 3,6 miliarde de euro. VW şi-a pus speranţele de viitor în piaţa chineză, mai precis în electrificarea flotei auto de acolo. Se estimează că în doi ani circa două milioane de maşini electrice vor fi vândute în China. VW intenţioneză să investească până la 10 miliarde de euro în 40 de modele noi electrice produse în China. Fabricantul speră ca până în 2025 să vândă 1,5 milioane de maşini cu propulsie hibridă sau integral electrică. Pentru VW, China este cheia succesului într-o piaţă a transportului care se transformă. „Volkswagen trebuie să devină mai chinez“, a spus recent CEO-ul Herbert Diess.
