Când în 2012 compania chineză Guangxi LiuGong Machinery a cumpărat producătorul polonez de utilaje grele Huta Stalowa Wola (HSW), angajaţii polonezi s-au temut că îşi vor pierde locurile de muncă.
De atunci, chinezii au investit aproape 50 mil. dolari, iar angajaţii nu doar că şi-au păstrat posturile, dar au şi primit salarii mai mari. Înainte de achiziţie, compania poloneză contempla falimentul din cauza concurenţei americane şi germane.
Aceasta este o poveste relatată de Xinhua, agenţia de presă a guvernului de la Beijing, înainte de al XIX-lea Congres al Partidului Comunist din China, eveniment în care se trasează ţintele din următorii cinci ani şi de mai departe pentru economia şi societatea chineză. Articolul notează că investiţiile chineze au creat 15.000 de locuri de muncă în Polonia.
„Investiţiile chinezeşti în Polonia sunt tot mai avansate tehnologic şi ajută la construirea unei economii a cunoaşterii în ţara noastră“, continuă povestea cu mesajul lui Jerzy Kwiecinski, viceministru polonez pentru dezvoltare. „Suntem încântaţi că astfel de companii, cum este LiuGong“, aleg în număr tot mai mare să-şi mute afacerile în Polonia.
Ce nu spune articolul Xinhua poate fi găsit în articolele prin care se anunţa achiziţia din 2012: în această tranzacţie, LiuGong obţine tehnologii de bază care vor ajuta compania să avanseze cu unele din proiectele de produse.
Achiziţiile chinezeşti de tehnologie prin preluări de companii, criticate ca fiind de fapt furt de know-how, au devenit un subiect fierbinte în Europa şi în SUA. Achiziţiile au ajuns la un nivel record în ultimii doi ani. Iar la al XIX-lea Congres, preşedintele Chinei Xi Jinping a cerut ieri Partidului Comunist să conducă dezvoltarea tehnologiei industriale, notează AP.
Xi a cerut crearea unei „ţări a inovatorilor“ şi de competitori în sectoarele aerospaţial, cibernetic, al energiei verzi şi altele.
După o încetinire temporară, interesul Chinei în companiilor europene creşte din nou, o ţintă fiind accesul la know-how şi tehnologie de vârf, remarcă Handelsblatt, cel mai citit ziar de business german.
La începutul lunii trecute, Merck Group şi-a scos la vânzare una din bijuteriile coroanei. Cea mai veche companie farma din lume vrea să iasă din afacerile cu medicamente ce pot fi vândute fără reţetă şi pentru aceasta îşi vinde divizia Consumer Health, care are 3.800 de angajaţi şi venituri anuale de 860 de milioane de euro. Surse din sectorul financiar spun că interesul Chinei pentru aceste active este mare. „Multe companii chineze stau la pândă chiar acum. Chiar dacă au apărut restricţii legale, achiziţiile strategice au sens şi nu vor fi blocate“, spune Huanping Zhang, expert în tranzacţii chineze la Eurasian Consulting.
Vânzarea Merck ar putea reprezenta începutul unui nou val de achiziţii chineze. Xi, prin discursul de la al XIX-lea Congres, s-ar putea să fi dat deja startul.
„În următoarele 12 luni vom vedea din nou tranzacţii de miliarde de dolari între China şi Europa. Unele din ţinte vor fi companii listate pe bursele de acţiuni“, apreciază Yi Sun, partener la firma de consultanţă EY. Printre companiile luate în vizor figurează bănci, asigurători, producători de roboţi şi de medicamente, dar şi centre de îngrijire şi aziluri pentru bătrâni.
Până la mijlocul anului trecut, executivii companiilor chineze aveau o libertate considerabilă pentru a încerca să cumpere active în străinătate.
Rezultatul a fost o adevărată ofensivă a achiziţiilor în Europa. Companiile chineze şi-au cumpărat active din industrie, divertisment şi imobiliare. Cea mai mare afacere a fost oferta de 42 de miliarde de dolari a Chemchina pentru Syngenta. Producătorul de pesticide şi seminţe elveţian este o unealtă strategică în efortul Chinei de a-şi majora producţia agricolă. Însă Chemchina a făcut şi alte achiziţii, înghiţind producătorul italian de amvelope Pirelli în anul anterior şi, în 2016, producătorul german de maşini-unelte KraussMaffei. Vânzarea companiilor europene către concurenţi chinezi nu a fost întotdeauna uşoară. În 2016, producătorul chinez de electrocasnice Midea a încercat să preia Kuka, companie emblematică de tehnologie care produce roboţi industriali.
Kuka are 12.000 de salariaţi în întreaga lume. Politicienii de la Berlin s-au alarmat din cauza perspectivei ca o prestigioasă firmă germană de automatizare să treacă în mâni chineze. Achiziţia a fost pâ-nă la urmă finalizată, dar dezbaterile care au urmat au avut ca rezultat înăsprirea regulilor privind vânzarea de companii high-tech către cumpărători străini. Pentru Kuka, afacerile merg bine, achiziţia deschizându-i enorma piaţă chineză.
În China, valul de achiziţii a creat dezechilibre monetare serioase, iar guvernul a trebuit să intervină. Pentru multe companii, cumpărăturile în străinătate reprezentau un mijloc de a scoate banii din ţară. Din noiembrie 2016, achiziţiile trebuie să întărească afacerile de bază ale companiilor. Între ianuarie şi septembrie 2017, achiziţiile chineze în Uniunea Europeană au totalizat 24,4 miliarde de dolari, cu 11% sub nivelul din 2016, potrivit datelor Thomson Reuters. Însă bancheri, avocaţi şi consultanţi cu legături strânse cu business-ul chinez sunt convinşi că se apropie un nou val de achiziţii. Printre ţintele cu renume vor figura, foarte probabil, companii farma şi producătorul german de articole de iluminat Osram.
Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a anunţat în urmă cu câteva săptămâni planuri pentru un proces de supraveghere a investiţiilor, pas văzut ca răspuns la plângerile că firmele chineze achiziţionează tehnologie europeană în timp ce companiile străine sunt împiedicate să facă achiziţii în China.
În SUA, companiilor chineze le este mai greu. În august, preşedintele american Donald Trump a dat ordin pentru lansarea unei anchete prin care să se afle dacă Beijingul cere companiilor străine să cedeze tehnologie pentru a avea acces la piaţa chineză.
Trump a blocat în septembrie anul acesta achiziţionarea producătorului de microprocesoare Lattice Semiconductor de către o firmă de investiţii deţinută de guvernul chinez. Washingtonul are o Comisie pentru Investiţii Străine în SUA care analizează tranzacţiile pentru a identifica probleme legate de siguranţa naţională. Lattice şi cumpărătorul chinez nu au reuşit să liniştească îngrijorările Comisiei.
