Business Internaţional

Chinurile Chinei trezesc cele mai sumbre scenarii şi spulberă bursele lumii. Unii văd venind o criză ca în 2008, anul marii crize financiare mondiale

Bursele de acţiuni din China au fost paralizate ieri pntru a doua oară anul acesta de un mecanism de protecţi care suspendă tranzacţiile dacă acţiunile scad cu mai mult de 7%

Autor: Bogdan Cojocaru

07.01.2016, 20:26 7164

Teama a lovit ieri pieţele valutare, unde monedele economiilor emergente au încasat-o cel mai tare, pe pieţele materiilor prime, unde preţurile petrolului au plonjat la cele mai scăzute niveluri de după 2003, şi nu în ultimul rând bursele de acţiuni. Spre exemplu, dintre cele 600 de acţiuni ale unor companii mari şi mici urmărite de indicele STOXX Europe 600, doar şase înregistrau creşteri. Marii câştigători din acest carnagiu au fost aurul, dolarul şi monedele altor economii dezvoltate, eter­nele refugii în caz de criză pentru in­vestitori.

Epidemia de panică a pornit din China, după ce banca centrală a ţării a devalorizat yuanul la cel mai slab nivel din 2011, iar tranzacţiile de pe bursele de acţiuni au fost întrerupte la 870 de se­cunde de la deschidere pentru a opri declinul lor, deja de 7% până atunci, dar a fost „ajutată” să se propage din diverse alte părţi.

George Soros, un investitor deja intrat în legendă, a avertizat joi la Sri Lanka că pieţele din toată lumea au în faţă o criză şi că investitorii trebuie să fie prudenţi. China se chinuie să-şi găsească un nou model de creştere, iar eforturile de a-şi devaloriza moneda îi împinge pro­blemele în afara graniţelor, a spus Soros. Revenirea la dobânzile pozitive în lumea dezvoltată creează probleme pentru eco­nomiile emergente. „China are o pro­blemă gravă de ajustare. Pot să spun că seamănă cu o criză. Când mă uit la pieţele financiare, văd probleme serioase care-mi amintesc de criza pe care am avut-o în 2008”, a explicat investitorul. Aceasta nu este prima dată când Soros a avertizat că vine o criză ca în 2008, scrie Bloomberg. În septembrie 2011, la Washington, el a spus că criza datoriilor europene, izbuc­nită în Grecia, „este mai gravă decât cea din 2008”.

Analişti de la UBS, una dintre cele mai mari bănci de investiţii din lume, au anunţat sfârşitul iminent al ciclului bull al burselor americane, care ţine de şapte ani, şi i-au îndemnat pe investitori să cumpere aur. Este un activ mai sigur. Echipa UBS estimează că S&P 500 ar putea să scadă cu 20-30% într-un viitor deloc îndepărtat.  

Banca Mondială a evocat riscul ca economia mondială să fie lovită de o „furtună perfectă” în 2016. Încetinirile simultane ale celor mai mari economii emergente (BRICS – Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud) ar pune în pericol şansele ca anul acesta creşterea globală să-şi revină, se arată într-o analiză a băncii în care aceasta reduce estimarea de creştere a economiei globale, scrie The Guardian. Efectele încetinirii pot fi agra­vate de noi valuri de turbulenţe financiare. Forţa impactului ar putea fi amplificată de tensiuni mari de pe piaţă de genul celor produse în 2013 de anunţul Rezervei Federale americane că ia în considerare reducerea stimulentelor prin care susţine economia SUA.

Niciodată după anii 1980 creşterea în marile economii emergente nu a mai încetinit timp de trei ani consecutivi.

Panica generală a fost alimentată şi de date noi de la banca centrală a Chinei, care arată că rezervele valutare ale ţării

s-au micşorat cu 107 mld. dolari în decembrie (la 3.330 mld. dolari), cea mai mare scădere lunară din istorie. Datele sugerează că Beijingul a fost forţat luna trecută să folosească mai mulţi bani decât s-a crezut pentru a sprijini yuanul în contextul unor ieşiri masive de capital din economia ţării. Fondul Monetar Inter­naţional a calculat că Beijingul are nevoie de 2.600 mld. dolari pentru a-şi proteja moneda, legată de dolarul american.

Goldman Sachs a estimat în septembrie că guvernul chinez a cheltuit echivalentul a 234 miliarde de dolari pentru a sprijini bursa de acţiuni în iulie şi august, perioadă în care principalul indice bursier a scăzut cu 45% faţă de maximul atins în iunie. Institutul pentru Finanţe Internaţionale estimează că ieşirile de capital din China de anul acesta depăşesc 500 miliarde dolari, un nivel record.

La atmosfera pesimistă au contribuit şi date venite din China privind activitatea din sectorul serviciilor care arată că aceasta a crescut în decembrie cu cel mai slab ritm din ultimele 17 luni. Sectorul serviciilor contribuie cel mai mult la PIB-ul Chinei, iar încetinirea activităţii aici este un lucru care sugerează probleme grave având în vedere că Beijingul încearcă să schimbe modelul economic al ţării astfel încât economia să se bazeze mai puţin pe industrie şi mai multe pe activităţile de consum. În plus, profiturile companiilor listate pe bursele americane au avut probabil, încă un trimestru brutal, estimările sugerând că ultimul trimestru al anului trecut a fost al treilea consecutiv cu scădere – SUA se confruntă cu o recesiune a profiturilor.

 

Panică şi incertitudini

George Soros: „China are o problemă gravă de ajustare. Pot să spun că seamănă cu o criză. Când mă uit la pieţele financiare, văd probleme serioase care-mi amintesc de criza pe care am avut-o în 2008”

Banca Mondială: „Economia globală şi mai ales economiile emergente s-ar putea lovi de obstacole dificile. Anul acesta va aduce cele mai dificile teste pentru pieţele emergente de după criza financiară globală”

The Economist: „Dacă China devalorizează, atunci alte ţări asiatice se vor simţi presate să facă la fel, de teamă că îşi vor pierde poziţiile competitive. Aceasta va declanşa temeri legate de acele companii din Asia care s-au îndatorat în dolari. Pot urma probleme bancare în Asia. Dacă scenariul pesimist se adevereşte, atunci situaţia se va asemăna mai mult cu criza din 1998, când o rundă de devalorizări în Asia a fost declanşată când s-a realizat că la baza avansului au stat speculaţii”

Lukman Otunuga, analist la FXTM: „Printre cauzele turbulenţelor de pe piaţă sunt reapariţia temerilor legate de creşterea economică globală în urma datelor economice descurajatoare din China de la începutul anului, tensiunile geopolitice tot mai puternice dintre Arabia Saudită şi Iran şi un test nuclear neaşteptat efectuat de Coreea de Nord. Aceste turbulenţe i-au determinat pe investitori să se îndepărteze de active riscante cum sunt acţiunile. O altă ameninţare pentru încrederea investitorilor este slăbiciunea care persistă pe piaţa materiilor prime”

Andy Scott, economist la HiFX: „Faptul că investitorii fug acum de riscuri şi vând lira sterlină poate fi atribuit aproape în întregime deciziei băncii centrale a Chinei de a permite yuanului să se deprecieze la cel mai scăzut nivel din ultimii aproape cinci ani. Această decizie alimentează speculaţiile că economia acestei ţării încetineşte mai rapid decât sugerează datele oficiale. Îngrijorările legate de Brexit şi pariurile în scâdere că Banca Angliei va majora în viitorul apropiat dobânzile a pus, de asemenea, presiuni pe lira sterlină”

Wang Jun, analist la China Securities Co din Beijing: „Ce s-a întâmplat pe burse a fost un răspuns dat în condiţii de panică la ce s-a întâmplat pe piaţa valutară. Deprecierea accelerată poate cauza probleme de lichiditate”

David Mann, economist-şef la Standard Chartered: „Investitorii sunt conduşi mai degrabă de emoţie şi panică şi mai puţin de fundamentele pieţei. Principala concluzie pe care oamenii o trag după această depreciere este că au în faţă un efort de ultimă instanţă de a sprijini economia. Că orice altă opţiune de a accelera creşterea a fost deja folosită şi că s-a recurs la aceasta pentru ca situaţia se agravează”

 

Zile de coşmar pentru investitorii în acţiuni

Acţiunile exportatorilor germani BMW, Daimler, Volkswagen şi ThyssenKrupp, toţi vulnerabili la încetinirea economiei Chinei, au înregistrat ieri scăderi de aproximativ 4%. De altfel, dintre marile pieţe europene de acţiuni, DAX, al bursei de la Frankfurt, a consemnat cel mai abrupt declin. Indicele a scăzut de la începutul anului cu aproape 7,4%.

La Londra, acţiunile incluse în indicele FTSE 100 au pierdut 40 de miliarde de lire sterline din valoare în primele patru ore ale şedinţei de tranzacţionare de ieri şi circa 83 de miliarde de lire sterline de la începutul anului. Spre comparaţie, în tot anul 2015 paguba s-a situat la 80 de miliarde de lire sterline. Pierderile vor fi împărţite, ca şI pe alte burse, între traderii de profesie, fondurile de pensii şi investitorii mici.

Companiile miniere au continuat să sufere din cauza temerilor că problemele Chinei vor afecta serios economia mondială. Acţiunile Anglo American, care produce minereu de fier, cupru, nichel şi cărbune, au marcat un nou minim record. Ieri, titlurile acestei companii s-au prăbuşit cu peste 10%. Nici bursele est-europene nu au fost ocolite de măcel. Cel mai mult a avut de suferit bursa de la Varşovia, care a atins minimul ultimilor şapte ani împinsă de o scădere de până la 2,5%. Acţiunile de pe bursele din întreaga lume au pierdut de la începutul anului până miercuri 2.500 miliarde de dolari din valoare. Bursele din SUA au deschis şedinţa de joi în scădere. Indicele industrial Dow Jones a plonjat cu -1,7%, dar a recuperat din pierderi ulterior. În China, autorităţile au decis să renunţe la mecanismul de protecţie de pe burse care întrerupea activitatea de tranzacţionare dacă pieţele înregistrau scăderi mai mari de 7%. Declanşarea acestui mecanism, introdus după minicriza bursieră de anul trecut, nu făcea decât să-i sperie şi mai mult pe investitori.

Monedele emergente sunt trase în jos de China

Tensiunile create pe pieţe de devalorizările yuanului şi problemele economiilor emergente au împins monedele unora din ţările în curs de dezvoltare la minime record faţă de dolar. Analiştii se aşteaptă ca după un an chinuit să urmeze încă o perioadă dificilă, dar cu volatilitate mai mare, potrivit Reuters. 

Joi a fost a patra zi consecutivă în care lira turcească s-a depreciat, ajungând la cel mai slab nivel din ultimele trei luni. Această monedă este vulnerabilă la schimbările de dispoziţie ale investitorilor mai ales după ce luna trecută banca centrală a lăsat dobânzile neschimbate, contrar eşteptărilor pieţelor, hrănind astfel temerile că instituţia îşi pierde independenţa.

Wonul coreean a atins cel mai scăzut nivel faţă de dolar de după 8 septembrie, după care şi-a revenit, iar observatorii suspectează o intervenţie din partea autorităţilor. Randul sud-african a stabilit un nou minim record după o cădere de 2%.

Şi rubla a pierdut teren în faţa dolarului şi a ajuns la cel mai slab nivel din decembrie 2014. Mai mulţi analişti intervievaţi de Reuters şi-au înrăutăţit prognozele pentru 2016 privind monedele unor ţări emergente precum China, Brazilia, Africa de Sud şi Turcia. Anul acesta ar fi al şaselea consecutiv în care aceste monede pierd teren în faţa dolarului. Realul brazilian s-a prăbuşit cu 33% anul trecut, iar lira turcească cu 25%.

Măcelul materiilor prime continuă

Turbulenţele de pe pieţele din China afectează puternic sectorul materiilor prime într-o perioadă când preţurile acestora sunt deja foarte scăzute, potrivit Bloomberg. În timp ce deprecierea yuanului va stimula exporturile ţării, importurile de materii prime, de la petrol la cupru şi porumb, ale celui mai mare consumator de energie, metale şi cereale al lumii se vor scumpi. În plus, creşterea exporturilor de materii prime produse în exces de către China, cum ar fi oţelul, va spori şi mai mult oferta excedentară de pe piaţa mondială.

Din rândul materiilor prime, petrolul a avut ieri cel mai mult de suferit. Acesta a scăzut sub 33 de dolari pe baril până la niveluri nemaiatinse în mai mult de un deceniu, potrivit CNBC. Preţul petrolului a pierdut aproximativ 70% din iunie 2014, provocând probleme companiilor petroliere şi guvernelor cu dependenţă ridicată de veniturile din ţiţei.  Petrolul Brent a înregistrat o scădere de peste 5%, sau aproximativ 2 dolari pe baril, la un minim de 32,16 dolari, nivel nemaiatins din aprilie 2004, înainte de a reveni la 33,45 dolari.

Preţul petrolului american a scăzut de asemenea cu peste 5% până la un minim de 32,10 dolari pe baril, cel mai scăzut nivel de la sfârşitul anului 2003, înainte de a reveni uşor la 32,97 dolari. Preţul cuprului a scăzut cu 1,2% la 4.565 dolari pe tonă în Londra, în timp ce nichelul a pierdut 2% şi zincul 2,2%. Preţul porumbului a scăzut cu 0,4% în Chicago, iar grâul şi soia au scăzut cu 0,2%. 

Preţul aurului, în schimb, a urcat la peste 1.100 dolari pe uncie pentru prima dată în ultimele nouă săptămâni, în condiţiile în care investitorii şi-au canalizat banii către active mai sigure după ce temerile privitoare la economia chineză au lovit pieţele de acţiuni din întreaga lume.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO