• Leu / EUR4.9132
  • Leu / GBP5.8083
  • Leu / USD4.8027
Business Internaţional

Pentru ei cifrele au contat mai mult decât oamenii: Creditorii internaţionali „au pus pistolul la tâmpla“ Ciprului şi Portugaliei când au negociat programele de bailout şi au ignorat principiile democratice

Pentru ei cifrele au contat mai mult decât oamenii: Creditorii internaţionali „au pus pistolul la tâmpla“ Ciprului şi Portugaliei când au negociat programele de bailout şi au ignorat principiile democratice

Autor: Bogdan Cojocaru

13.01.2014, 20:45 1161

„Ambele state au avut prea puţin spaţiu de manevră în negocierea condiţiilor de bailout. Cei de acolo, şi în special cei din Cipru, ne-au spus că practic «un pistol ne-a fost ţinut la tâmplă». Iar Troica a arătat că este prea puţin interesată de măsurile sociale, fiind preocupată doar de reducerea deficitului“, a spus Juergen Klute, un membru al Parlamentului European din partea Germaniei, citat de EUobserver. El şi alţi parlamentari împlicaţi în anchetă atrag atenţia că modul în care au fost aplicate politicile Troicii în zona euro lezează democraţia.

„Nu spunem că nu era nevoie de reforme, ci criticăm modul în care au fost gândite şi implementate – cu nicio implicare din partea parlamentelor naţionale sau partenerilor sociali“, a explicat politicianul german.

„Am fost şocaţi când am auzit ce s-a întâmplat cu depozitele“
Parlamentarii s-au arătat chiar şocaţi de tratamentul aplicat de creditorii internaţionali Ciprului, care în primăvara anului trecut a acceptat un bailout de 10 miliarde euro în condiţiile în care sistemul bancar cipriot ajunsese în pragul falimentului din cauza creşterii creditelor toxice şi a haircut-ului datoriilor Greciei - măsură hotărâtă anterior tot de Troică. Din cauza acestui haircut, cel mai mare din istorie, portofoliile de obligaţiuni greceşti deţinute de băncile cipriote s-au redus cu 4,5 miliarde euro.
În schimbul banilor de la Troică, Ciprul a acceptat confiscarea depozitelor mai mari de 100.000 de euro (care nu sunt garantate în UE) constituite la băncile cipriote, vânzarea reţelelor bancare cipriote din Grecia şi lichidarea celei de-a doua bănci ca mărime din ţară, Laiki, măsură în urma căreia au dispărut 80% din depozitele negarantate ale instituţiei, potrivit publicaţiei cipriote Famagusta Gazette.
„Am fost şocaţi când am auzit ce s-a în­tâm­plat cu depozitele“, a comentat Hoang Ngoc, parlamentar european din partea Franţei.
Impactul social a fost neglijat în graba Germaniei de a-i lovi pe „oligarhii ruşi“ care deţineau depozite la aceste bănci, a subliniat Klute.
„În Cipru sunt probleme mari cu lipsa de lichiditate, o consecinţă a bail-in-ului, Rata şomajului a sărit de la 3% la 17%, iar oamenii nu au bani pentru a-şi plăti creditele şi locuinţele“, a spus parlamentarul german.
El a explicat că, spre deosebire de Ger­mania sau Franţa, Ciprul nu are un sistem puternic de protecţie socială, iar ciprioţii depuneau de obicei bani la bancă în conturi pentru finanţarea studiilor copiilor lor, pentru tratamente medicale sau pentru a-i folosi după pensionare.
„Mulţi oameni reuşiseră să strângă sume relativ mari, de până la 300.000 sau 400.000 de euro. Acum jumătate din bani s-au dus dacă au fost depuşi la Bank of Cyprus sau în totalitate dacă au fost depuşi la Laiki“, a mai spus Klute.



„Un sistem politic care se târăşte“
Parlamentarul finlandez Nils Torvalds consideră că şi politicienii, ciprioţi şi portughezi, poartă o parte din responsabilitate pentru chinurile prin care trece societatea.
„Există o incapacitate politică de a face faţă problemelor când acestea apar. Dar aceasta este tendinţa la nivelul întregii Europe, unde avem un sistem politic care se târăşte şi nu-şi asumă responsabilitatea când trebuie“, a spus Tor­valds.
De asemenea, o vină poartă şi statele membre ale zonei euro, care au ignorat mult timp problemele Greciei şi le-au lăsat să se agraveze, forţând astfel aplicarea unui tra­tament de o duritate care putea fi evitată, mai ales în cazul Ciprului. În felul acesta, Ciprul plăteşte şi pentru greşelile făcute cu Grecia.
Francezul Ngoc susţine că strategia privind băncile cipriote a fost propusă de comisarul european pentru afaceri financiare Olli Rehn.
În cazul Portugaliei, acesteia „i s-a promis o flexibilitate care nu s-a manifestat niciodată“, a afirmat parlamentarul austriac Othmar Karas. Portugalia va ieşi în iunie din programul de bailout de 78 miliarde euro stabilit în urmă cu trei ani.
Guvernatorul băncii centrale portugheze le-a spus parlamentarilor europeni că bailoutul internaţional nu a acoperit necesarul de finanţare al companiilor deţinute de stat, necesar echivalent în martie 2011 – cu puţin timp înainte ca Lisabona să ceară ajutor - cu 27% din PIB-ul ţării şi acoperit de BCE prin intermediul băncilor portugheze.  

„Aş fi îngrijorată dacă unii ar spune că austeritatea funcţionează şi că a funcţionat în Irlanda“
Emer Costello, un europarlamentar irlan­dez, consideră că reprezentanţii Troicii se duc în ţările cu probleme şi dictează ceea ce acestea trebuie să facă fără a evalua impactul social al ţintelor fiscale şi sociale, scrie independent.ie.
„Ar trebui să existe vreun fel de supraveghere a politicilor sociale şi a impactului social al politicilor sociale şi economice“, a spus ea.
Politicianul a explicat că Irlanda a ieşit din programul de bailout nu mulţumită austerităţii, ci în pofida austerităţii.
„Acesta este unul dintre multele aspecte ale investigaţiei. Aş fi îngrijorată dacă Irlanda ar fi folosită ca standard sau dacă unii ar spune că austeritatea funcţionează şi că a funcţionat în Irlanda“, a spus Costello, avertizând totodată că economia irlandeză este încă fragilă, iar datoriile băncilor sunt încă la un nivel nesustenabil. O parte din meritul succesului trebuie să revină muncitorilor, care nu au blocat producţia, şi funcţionarilor publici, care au acceptat salarii mai mici.
Criticii investigaţiei susţin că prin aceasta europarlamentarii nu vor decât să capete o influenţă mai mare asupra celorlalte instituţii europene şi că se folosesc de ancheta ca de o demonstraţie de forţă înaintea alegerilor europarlamentare din luna mai.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 14.01.2014

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9132
Diferență: 0,1672
Ieri: 4.9050
Azi: 4.8027
Diferență: 0,2547
Ieri: 4.7905
Azi: 5.8083
Diferență: -0,0103
Ieri: 5.8089
Azi: 5.0576
Diferență: 0,5687
Ieri: 5.0290