Business Internaţional

Cinci agrolatifundiari controlează 700.000 de hectare de teren arabil, un sfert din megafermele Ucrainei

Cinci agrolatifundiari controlează 700.000 de hectare de...

Autor: Gabriel Razi

24.02.2014, 20:33 2698

Ucraina, ţara cu cea mai mare suprafaţă arabilă din Europa, exceptând Rusia, se ghidează în agricultură după principiul supradimensionării şi creşterii pe orizontală, iar regulile le fac personaje precum omul de afaceri Iurii Zuharvlov (prin grupul Agroton), Viktor Ivanchyk (Astarta Holding), supranumit regele zăharului, fostul parlamentar Andriy Verevskyi (Kernel), familia Huta (Mriya Agro) şi grupul multinaţional Agrokultura.

Aceştia sunt cinci dintre cei mai mari latifundiari. Ei au împreună un portofoliu de terenuri arabile care se ridică la peste 700.000 de hectare, adică un sfert din întreaga piaţă a fermelor de peste 10.000 de hectare din Ucraina postsovietică.

Împreună, cele cinci grupuri au afaceri cumulate de 1,6 miliarde dolari anual, potrivit calculelor ZF, făcute pe baza rapoartelor publice ale companiilor.

Furtuna politică din ultimele luni din capitala Ucrainei, care a culminat cu vio­lenţele şi răsturnarea regimului din ultima săptămână, a lovit puternic în evoluţia acţiunilor celor cinci mari producători agricoli, listaţi pe bursele de la Varşovia, Frankfurt şi Stockholm. Acţiunile a patru din aceste companii s-au depreciat cu până la 57% în ultimele 12 luni. Doar cotaţia Mriya Agro a crescut, cu 11,4%.

„Pieţele de materii prime agricole au reacţionat deja la evenimentele recente, jucătorii au luat în considerare riscurile politice şi de aceea preţurile cerealelor au crescut uşor în ultima perioadă, dar acum situaţia s-a stabilizat“, a explicat pentru ZF Sergey Feofilov, directorul general al UkrAgroConsult, cea mai mare casă de consultanţă agricolă din Ucraina şi un reper în piaţa materiilor prime agricole din Europa de Est.

 

Un sector nedeconectat de era sovietică

Ucraina este un colos în piaţa mondială a cerealelor cu o bază de teren arabil de 32 milioane hectare, din care două treimi exploatate de companii. Aici fermele de peste 1.000 de hectare acoperă peste jumă­tate din suprafaţa arabilă.

Spre comparaţie, în România acest gen de ferme reprezintă numai 20% din piaţa funciară.

Agricultura ucraineană suferă însă de aproape toate simptomele unei economii care nu s-a deco­nectat în totalitate de era sovietică.

În anumite regiuni dezvoltarea este afectată de lipsa documentelor de proprie­tate asupra terenurilor, ceea ce a ţinut pe loc investiţiile în acest sector astfel că potenţialul productiv al Ucrainei rămâne neexploatat în condiţiile în care o parte din investitorii străini au ocolit această ţară.

Cu toate acestea, antreprenorii ucrai­neni au simţit potenţialul de creştere şi s-au îndreptat către piaţa agricolă.

Una dintre afacerile începute practic de la zero este Mriya Agro a familiei Huta. Businessul a fost fondat în urmă cu 20 de ani şi a pornit de la 50 de hectare arendate de la stat.

După investiţii şi consolidări succesive de supra­feţe afacerea a ajuns în prezent la 300.000 de hectare şi a intrat în rândul celor mai mari producători de cereale din regiune.

Succesul unora dintre marile grupuri din producţia agricolă ucraineană este însă asociat şi conexiunilor politice pe care le au proprietarii acestor afaceri.

Un exemplu în acest sens este Andriy Verevsky, pro­prie­tarul Kernel, considerat unul dintre primii zece ucraineni în funcţie de avere şi om de afaceri despre care presa a scris că a reuşit să obţină cote record de export pentru cereale şi seminţe oleaginoase indiferent de regimul politic la putere. El a făcut parte din partidul politic al fostului premier Iulia Timoşenko, apoi a schimbat ta­băra pentru partidul preşedintelui demis Viktor Ianukovici.

 

Ucraina este unul dintre cei mai agresivi exportatori de cereale

Cu toate că Ucraina este văzută de o parte din investitorii instituţionali ca un „imperiu închis“ care deserveşte interesele antreprenorilor locali sau ale grupurilor din Rusia, noii veniţi în piaţa investiţiilor internaţionale au început să prindă gustul plasamentelor „agro“ în Europa de Est.

Spre exemplu, Ucraina şi China au semnat recent o înţelegere pentru a primi o fi­nanţare de 2,5 miliarde dolari pentru investiţii în sistemele de irigaţii, dar şi înţelegeri pentru a livra porumb economiei asiatice.

În presa internaţională a apărut şi informaţia conform căreia China inten­ţionează să achiziţioneze 3 milioane hectare de teren în Ucraina, însă zvonurile au fost ulterior infirmate de oficialii ucrainieni.

Industrializarea existentă prin fermele de mari dimensiuni şi suprafaţa mare de teren arabil disponibilă poziţionează deja Ucraina ca unul dintre cei mai agresivi expor­tatori de cereale din economia mondială.

„Cantitatea exportată în acest sezon a ajuns la 21 milioane de tone de cereale, livrările continuă, dar ritmul este în scădere pe măsură ce stocurile se diminuează către primăvară“, a mai spus Feofilov.

Cu astfel de cantităţi disponibile, grâu şi porumbul ucrainean devin adversari de temut pentru marfa românească în condiţiile în care bătălia se dă în bazinul Mării Negre pentru comenzile venite dinspre economiile nord-africane şi din regiunea Golfului Persic.

Ucraina este într-o poziţie de forţă în pieţele internaţionale de materii prime agricole cu o cotă de 13% din piaţa mondială a porumbului, cu alta de 18% în comerţul internaţional cu orz şi acoperă alte 5% din schimburile internaţionale cu grâu.

Agricultura din Ucraina este o afacere în care se fac anual afaceri de aproximativ 25 de miliarde de dolari, potrivit informaţiilor oficiului ucrainean de statistică.

 

Ucraina în Europa şi în lume:

  • Locul doi în Europa la producţia de cărbune. Rezervele de cărbune ale Ucrainei reprezintă până la 4% din rezervele mondiale şi 10% din cele europene;

  • Are cea mai mare suprafaţă arabilă din Europa;

  • Ocupa în 2010 locul 10 în Europa la producţia de carne de porc şi 7 la carnea de pui;

  • Locul 6 în lume la producţie de energie nucleară;

  • Locul 6 în lume la producţia de minereu de fier;

  • Locul 9 în lume la producţia de oţel;

  • Locul 4 în lume în 2012 la producţia de armament convenţional;

  • Locurile 10 respectiv 11 în lume, în 2010, la producţia de porumb şi grâu.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.02.2014

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO