Business Internaţional

Cine a împrumutat Grecia şi cât pierde după decizia summitului UE

Băncile aflate în prima linie a pierderilor în cazul ştergerii datoriilor Greciei au în faţă un viitor întunecat

Băncile europene au suferit scăderi importante pe burse din cauza crizei

Autor: Paul Comşa

27.10.2011, 00:06 9576

Estimările de dinainte de summitul de ieri indicau că băncile va trebui să su­porte pierderi de aproxi­mativ 140 mld. euro în urma planului prin care liderii politici europeni intenţionează să scape guvernul de la Atena de o parte din povara datoriilor acumulate.

Măsurile fără precedent convenite la summitul UE

Suma provine dintr-un calcul simplu care nu ţine cont de dezbaterile prelungite ale politicienilor europeni care au amânat în permanenţă luarea unei decizii finale cu privire la soarta băncilor şi a Greciei.

Tergiversările, generate şi de bancherii care nu voiau să audă de pierderi mai mari de 40% din investiţiile făcute în titluri elene de stat, au costat alte miliarde de euro care, deşi nu sunt vizibile în bilanţurile băncilor, se regăsesc în cotaţia acţiunilor de pe bursă.

În plus, criza datoriilor suverane a făcut deja o victimă în rândul creditorilor Greciei: instituţia de credit francezo-belgiană Dexia a fost salvată la începutul lunii de guvernele Franţei, Belgiei şi Luxemburgului pentru a preveni un colaps bancar care ar fi putut trimite la pământ sistemul financiar european.

Totuşi, băncile greceşti sunt de două ori mai afectate decât ceilalţi creditori ai zonei euro.

În primul rând, ele au cea mai mare expunere faţă de Grecia, economie care se află pe nisipuri mişcătoare şi are nevoie ca de aer ca Europa să îi întindă din nou o mână de ajutor pentru a supravieţui crizei, care totalizează 50 mld. euro.

În al doilea rând, băncile elene sunt considerate o investiţie foarte riscantă din cauza asocierii lor cu situaţia din ţară şi a prăbuşirii cotaţiilor lor de pe burse.

De exemplu, dacă la începutul anului o acţiune a băncii Piraeus, unul dintre marii creditori eleni, se tranzacţiona cu 3,57 euro, în prezent ea valorează mai puţin de 25 de eurocenţi, ceea ce în procente înseamnă o pierdere uriaşă, de peste 90% de-a lungul perioadei de tranzacţionare.

Nici ceilalţi competitori pe plan naţional nu s-au descurcat mai bine pe pieţele de capital. Acţiunile National Bank of Greece, care deţine Banca Românească, au pierdut peste 70% din valoare în aceeaşi perioadă, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, peste 80%, Alpha Bank 75%, iar Hellenic Postbank 88%.

De asemenea, bănci precum creditorul francez BNP Paribas sau cel german Com­merzbank, care au şi ele expunere mare pe Grecia, au pierdut 35%, respectiv 69% din preţul acţiunilor de la începutul anului.

Totuşi, prăpastia dintre instituţiile de credit elene şi cele internaţionale s-a adâncit în ultima lună, ele fiind afectate în mod direct de ezitările liderilor europeni cu privire la situaţia din Grecia şi de sensibilitatea investitorilor din piaţă care au căpătat o aversiune mare la risc.

În condiţiile în care, comparativ cu valoarea din urmă cu o lună, acţiunile BNP Paribas au inversat trendul descrescător şi au crescut cu 21,5%, iar cele ale Commerz­bank şi-au menţinut valoarea, cotaţiile principalilor creditori eleni şi-au pierdut, în medie, un sfert din valoare, iar National Bank of Greece a avut cea mai specta­culoasă cădere pe bursă, de peste 35%.

Aşadar, de luarea unei decizii în cazul datoriilor Greciei şi al recapitalizării băn­cilor depinde în mare măsură soarta institu­ţiilor de credit greceşti, dar şi a statului din sudul Europei, în condiţiile în care cei aproa­pe doi ani de austeritate nu au îmbunătăţit situaţia economiei sale, ci mai mult, au agravat-o.