Într-un fel sau altul, inteligenţa artificială va ajunge parte indispensabilă din economia planetei şi din societăţile avansate. Cine va controla AI va controla viitorul umanităţii. Dar pentru ca o companie, o ţară sau poate o alianţă de state să ajungă acolo, trebuie mai întâi să investească. În prezent, pentru supremaţie în AI se duce un război al tehnologiei, investiţiilor şi reglementărilor între marile puteri economice şi militare ale lumii. Deocamdată, cei mai puternici sunt americanii.
Era în 2018 când Uniunea Europeană a decis că trebuie să facă ceva pentru a nu rămâne în urma SUA şi Chinei la dezvoltarea Inteligenţei Artificiale. Comisia Europeană a anunţat atunci majorarea investiţiilor în AI cu nu mai puţin de 70%, la 1,5 miliarde de euro, până în 2020, pentru a ajunge din urmă statele asiatice şi SUA, care investeau de cel puţin trei ori mai mult decât Europa. Tot în 2018 compania nVidia se decidea să parieze, în pofida curentului, pe ceea ce avea să stea la baza nebuniei AI din prezent, pe arhitectura Turing pentru procesoare grafice.
Aceasta a adus împreună grafica digitală şi AI, permiţând crearea a ceea ce astăzi este cunoscut ca inteligenţă artificială generativă. Cât a cheltuit cu acest pariu compania americană nu se cunoaşte, dar, ca o comparaţie, nVidia a investit un miliard de dolari în start-up-uri AI doar anul trecut. Sunt bani cheltuiţi pe alţii pentru a-şi construi un ecosistem favorabil, nu pe propriile cercetări.
Apoi, tot spre comparaţie, în SUA una din primele măsuri pe care preşedintele Donald Trump le-a luat în noul său mandat a fost să sprijine un proiect privat de 500 miliarde dolari de dezvoltare a AI. Este vorba de un parteneriat între SoftBank, care este o companie de investiţii japoneză, OpenAI şi Oracle. Proiectul a fost prezentat după ce fostul preşedinte Biden i-a lăsat ca moştenire lui Trump o propunere de a limita exporturile de cipuri americane care permit dezvoltarea AI.
În Europa, aceste restricţii ar lovi mai ales statele est-europene, chiar şi pe cele considerate partenerii SUA. În Polonia, propunerile lui Biden sunt considerate dovada că SUA nu au considerat niciodată această ţară ca făcând parte din Occident, scrie Rzeczpospolita, principalul ziar de business de acolo. Restricţiile vin la puţin timp după ce guvernul polonez a anunţat un impuls de 1,2 miliarde euro dat dezvoltării AI în ţară în 2025 cu ajutorul universităţilor, companiilor private şi al statului.
Proiectul este finanţat cu fonduri europene. Polonia se plasează pe primul loc în Europa Centrală şi de Est, în care sunt incluse şi statele balcanice, la numărul de start-up-uri AI active în 2024, cu o pondere de 23% din total, într-un clasament realizat de The Recursive. România se plasează pe poziţia a treia, cu aproape 14% din total, după Grecia. Restricţiile de export ale lui Biden nu lovesc însă în marile economii europene.
Acestea sunt şi liderii din UE în dezvoltarea AI. O analiză a Universităţii Stanford arată că în 2023 sectorul privat din Germania şi cel din Suedia au investit cel mai mult în AI, circa 1,8 miliarde euro fiecare. Franţa ocupă locul doi, cu 1,2 miliarde euro, şi Spania locul trei, cu 400 milioane euro. În acel an, companiile din SUA au investit echivalentul a 62,5 miliarde euro în AI, iar cele din China circa 7,3 miliarde euro. Aceştia sunt campionii mondiali. Cu 3,5 miliarde euro investite, Marea Britanie este a treia pe podium. De atunci, lupta globală s-a intensificat, după cum o arată şi „umilele“ smartphone-uri bazate pe AI lansate recent.
Astfel, se poate spune că restricţiile de export de cipuri AI americane îi ajută pe cei mari să crească şi mai mari. Aceste restricţii încă nu au fost aprobate de Congresul SUA şi încă nu au putere de lege. De asemenea, plafoanele pot fi ridicate dacă statele importatoare îndeplinesc anumite condiţii impuse de SUA. Însă experţii, cum sunt cei polonezi, sunt de acord că dacă sunt implementate reduc capacitatea de dezvoltare a AI a unei ţări şi, mai rău, forţează reorientarea către competitori nonoccidentali. Cum ar fi China. În Europa, baza dezvoltării AI este pusă de Comisia Europeană cu programul UE Next Generation. Acesta propune 4,4 miliarde de euro pentru iniţiative AI.
Cele mai mari economii ar fi cei mai mari beneficiari, însă nu în ordinea naturală. Ţările sudice Italia şi Spania ar primi cele mai multe fonduri. Germania şi Franţa sunt pe următoarele poziţii, dar ar primi de şase ori mai puţini bani. Sunt la rând Grecia, Polonia şi România. Experţii sunt de acord că Europa a făcut progrese majore în creşterea conştientizării despre AI şi la stabilirea angajamentelor. UE stă bine la echipamente pentru fabricarea cipurilor AI. Altfel, SUA conduce, şi încă de departe.
McKinsey a calculat că inteligenţa artificială generativă poate adăuga 575 miliarde dolari la economia europeană până în 2030. Până atunci, interesul investitorilor pentru sectorul AI european creşte. În 2024, companiile de AI europene au atras finanţare de aproape 3 miliarde euro, faţă de 2,1 miliarde euro în anul anterior. Cei mai mulţi bani s-au dus la companiile din Franţa şi Germania, potrivit tech.eu.
