Cheltuielile istorice anunţate de Berlin pentru stimularea creşterii economice şi reorientarea industriei spre producţia pentru apărare sunt bune nu doar pentru Germania, ci şi pentru toate statele est-europene membre ale UE. Însă relaxarea fiscală din Germania, cea mai mare economie europeană, reprezintă o oportunitate în special pentru Slovacia, Ungaria şi Cehia, economii mici, deschise şi dependente de piaţa şi de companiile germane. Aceasta este concluzia unei conferinţe, Concorde Securities Investors Conference, organizată recent la Budapesta şi la care au participat analişti din regiune.
Planul de relansare economică de 1.000 miliarde euro al Germaniei şi reforma mecanismului de frânare a datoriilor stau la baza îmbunătăţirii din luna martie a încrederii jucătorilor din sectorul de afaceri german în economie, după cum a anunţat institutul de cercetare economică Ifo. Nu doar banii Germaniei insuflă optimism în Europa. UE pregăteşte cheltuieli, de asemenea istorice, pentru înarmare. Astfel, o parte din economie se va transforma în economie de război, ceea ce aduce, iar, oportunităţi.
Germania este unul dintre cei mai mari producători de arme din Europa, deşi nu are armată puternică. Iar colosul german din industria apărării Rheinmetall a pornit în ultimii ani într-o cursă de expansiune în Europa de Est, inclusiv în Ucraina, dar în special în Ungaria. Guvernul maghiar nu a făcut un secret că scopul final al reconstrucţiei industriei de apărare este ca Ungaria să devină exportator de arme. De asemenea, programele de înarmare ale Poloniei cu ajutorul companiilor străine vizează dezvoltarea producţiei interne. Ucraina arată ce altfel de oportunităţi oferă actualul mediu economic. În pofida războiului intrat deja în al treilea an, ecosistemul ucrainean de start-up-uri prosperă.
Invazia rusească nu a împiedicat creşterea companiilor tinere şi inovatoare ucrainene, ci, din contră, le-a hrănit cu energie nouă. Specificul industriei start-up-urilor ucrainene este tehnologia cu dublă întrebuinţare, destinată atât pieţei civile, cât şi celei militare. Datele Civitta arată că ecosistemul start-up-urilor ucrainene se numără printre primele trei din Europa de Est la viteza de creştere. La valoare, este al patrulea ca mărime din regiune, după cele din Polonia, Estonia şi Cehia, scrie cotidianul de afaceri polonez Rzeczpospolita.
În perioada 2022-2023, companiile de IT din Ucraina produceau venituri de 14 miliarde dolari pe pieţele externe. Amploarea expansiunii este evidenţiată de faptul că piaţa start-up-urilor valora doar 2,9 miliarde euro în 2017, în timp ce în prezent valoarea este de 23 miliarde euro. În pofida războiului, companiile de tehnologie ucrainene atrag investitori – anul trecut, aceştia au injectat peste 310 milioane dolari în aceste afaceri. Ucraina este o economie de război pentru că ţara este în război.
Într-o astfel de economie, un guvern centralizat îşi creşte controlul asupra industriilor necesare războiului şi alocării resurselor. Controlul permite guvernelor să prioritizeze şi să redirecţionze materii prime către industriile şi efortul de război, explică Deutsche Welle. „Într-o economie de război adevărată, toate elementele societăţii sunt reorientate către apărarea ţării“, spune Penny Naas, expert în politici publice la German Marshall Fund of the United States. Reorientarea este scumpă şi de obicei duce la creşterea cheltuielilor guvernului, preţul fiind inflaţie, datorie şi reducerea cheltuielilor cu bunăstarea socială.
Marii câştigători sunt companiile specializate în bunuri militare, tehnologii digitale, informaţie, spionaj, companiile farma şi de tehnologie medicală. „Orientarea spre război poate grăbi avansul în ştiinţă şi tehnologie“, spune Armin Steinbach, colaborator la think tankul Bruegel. „Sisteme noi de comunicaţii, motoare cu reacţie, radar, informaţii, toate acestea pot beneficia, iar astfel de tehnologii influenţează alte industrii.“ UE nu este în război, prin urmare nu este o economie de război în adevăratul sens al cuvântului. Însă se va înarma.
În industriile de apărare vor intra mulţi bani. Va creşte concurenţa. Până atunci, economia europeană se confruntă cu probleme precum declinul industriei auto. Reorientarea către producţia de armament este considerată o soluţie doar parţială pentru înlocuirea producţiei de autovehicule şi componente auto, scrie Portfolio, una din principalele surse de ştiri şi analize economice din Ungaria. La conferinţa economică de la Budapesta, Piotr Bujak, economist şef la banca poloneză PKO Bank, a subliniat faptul că o politica bugetară mai relaxată în Germania nu va rezolva neapărat problemele din industria auto, de importanţă vitală mai ales pentru economia Slovaciei. Sándor Jobbágy, analist la Concorde, a notat, referitor la politica fiscală germană, că cele mai mari expuneri la economia germană în regiune le au Cehia şi Ungaria. Însă efectele economice pozitive ale cheltuielilor germane se vor vedea, probabil, abia de anul viitor încolo. Tamás Móró, tot de la Concorde, a atras atenţia că Germania va aloca resurse semnificative şi dezvoltării infrastructurii în general, ceea ce poate aduce oportunităţi serioase pentru furnizorii din regiune.
La conferinţa de la Budapesta s-a discutat şi despre decalajele de dezvoltare din ce în ce mai mari dintre economiile din regiune. Referitor la Ungaria, Sándor Jobbágy de la Concorde a explicat că aceasta a putut profita mai puţin decât Polonia şi România de beneficiile economice ale apartenenţei la UE. Ungaria nu a folosit suficient fondurile europene pentru a creşte productivitatea IMM-urilor maghiare. De aceea, a completat Tamás Móró, strategul şef al Concorde, în Ungaria s-a dezvoltat o economie cu două feţe, pe de o parte cu companii străine şi furnizorii lor foarte productivi şi bine integraţi în economia globală, iar pe de alta cu sectorul local al IMM-urilor rămas la nivelul de acum 20 de ani. Referitor la sprintul de dezvoltare al Poloniei, Piotr Bujak a explicat că un propulsor principal este relaţia bună dintre creşterile salariale şi îmbunătăţirea productivităţii.
