Business Internaţional

Cipru a ajuns în pragul falimentului pentru că prăbuşirea sectorului bancar colosal sufocă economia reală prea fragilă. Depozitele sunt de cinci ori mai mari decât PIB-ul. Cine urmează?

Cipru a ajuns în pragul falimentului pentru că prăbuşirea sectorului bancar colosal sufocă economia reală prea fragilă. Depozitele sunt de cinci ori mai mari decât PIB-ul. Cine urmează?

Autor: Bogdan Cojocaru

20.03.2013, 00:06 4801

Guvernul Ciprului este atât de secătuit de bani, încât naţionalizarea de­pozitelor bancare - o sursă sigură şi rapidă de lichiditate - i-a fost dată drept cel mai puţin păgubitoare soluţie pentru sal­varea sistemului bancar uriaş. De­pozitele băncilor din Cipru depăşesc de cinci ori PIB-ul, dar cea mai mare parte a acestor bani nu ajunge în economia reală. În UE sunt mai multe state cu sisteme bancare exagerat de mari, iar dacă turbulenţele din Cipru vor degenera într-o migrare a capitalului şi o criză de neîncredere în siguranţa eco­nomiilor, aşa cum avertizează analiştii, problema se pune cine ar putea ajunge în aceeaşi situaţie cu Ciprul. În Luxem­burg, depozitele sunt de 14 ori mai mari decât economia.

Disecţia sistemului bancar cipriot

Cu resurse puţine şi o populaţie mică, dar măcinată de conflicte etnice, Ciprul a căutat să se dezvolte transformându-se în paradis fiscal, ceea ce a făcut ca activele bancare din această ţară să crească de la 78 miliarde euro în 2007, înainte de intrarea în zona euro, la 126,4 miliarde euro la sfârşitul lunii ianuarie, sumă de şapte ori mai mare decât PIB-ul, scrie Bloomberg.

Ca şi în cazul Islandei, o altă economie minusculă în comparaţie cu mărimea sectorului bancar, investitorii care au apelat la băncile cipriote au urmărit dobânzi pentru depozite mai atractive în condiţiile în care randa­mentele din alte state din zona euro deveneau tot mai mici. Băncile cipriote plăteau în ianuarie o dobândă medie de 4,45% la depozitele constituite pentru mai puţin de doi ani, faţă de 4,25% în 2008, potrivit datelor băncii centrale cipriote.

Banca Centrală Europeană a redus de la 4% la 0,75% dobânda de politică monetară în aceeaşi perioadă, iar băncile germane şi-au micşorat dobânzile de la 4,01% la 1,5%.

Din depozitele de aproape 70 miliarde euro deţinute de clienţii nonbancari la băncile din Cipru la sfârşitul lunii ianuarie, 21 miliarde euro, sau 31% din total, au provenit de la clienţi din afara zonei euro, iar 7% de la alte ţări din uniunea monetară. Ruşii, persoane fizice sau juridice, au 31 miliarde euro în depozite în Cipru, potrivit calculelor Moody's. Mai mult de o treime din filialele Bank of Cyprus, care deţinea 27% din depozitele ţării la sfârşitul lunii septembrie, sunt în Rusia. Cele mai mari bănci cipriote care ar trebui "salvate" prin bailout-ul de zece miliarde de euro stabilit de zona euro la sfârşitul săptămânii trecute - Marfin şi Bank of Cyprus - cumulau în 2011 active de nu mai puţin de 82 miliarde euro, de 4,6 ori mai mult decât PIB-ul. Raportul este mare, dar nu singular, fiind, de exemplu, inferior celui dintre activele băncilor elveţiene Credit Suisse şi UBS şi economia Elveţiei. Dar o mare parte din investiţiile colosale care intră în Cipru sunt doar în tranzit. Mulţi bani veniţi din Rusia se întorc în Rusia, scrie La Tribune.

Prea puţini bani aduşi în economie

În pofida mărimii, sectorul financiar participă cu doar 7,9% la PIB (date din 2009) dacă este exclus sectorul imo­biliar, puternic dependent de turism.

Spre diferenţă, în Luxemburg sectorul financiar are o pondere de 20% în PIB. Primul sector care generează activitate în Cipru este cel al vânzărilor cu amănuntul - 11% din PIB, urmat de cel imobiliar şi al administraţiei centrale.

Pentru că vânzările depind enorm de puterea de cumpărare, planul guvernului şi al zonei euro de a confisca o parte din economiile populaţiei va eroda cu siguranţă economia aflată deja în recesiune.

Analiştii băncii nipone Nomura au calculat că PIB-ul se va contracta cu până la 15% în următorii doi ani dacă depozitele bancare sunt taxate. Anul trecut, economia cipriotă s-a comprimat cu 2,4%.

Economia câştigă din statutul de paradis fiscal, dar nu suficient. Contul financiar, care cuprinde investiţiile străine directe, investiţiile de portofoliu, derivatele financiare şi alte investiţii de capital şi activele de rezervă, este pe surplus, dar balanţa de plăţi este cronic deficitară.

Altfel spus, economia cipriotă nu trăieşte din finanţe precum Luxemburg şi Elveţia, care mulţumită sectoarelor financiare înregistrează excedente de cont curent considerabile.

Un rezultat este că PIB-ul per capita din Cipru este net inferior în comparaţie cu cele două state - de aproape trei ori mai mic faţă de Elveţia şi de patru ori mai redus decât cel al Luxemburgului.

Ruşii fug deja cu banii, iar analiştii se tem că Rusia va ataca prin tăierea livrărilor de gaze

În sfârşit, situaţia este cu atât mai gravă cu cât sectorul financiar cipriot este în moarte clinică de vineri. Guvernul a blocat tranzacţiile financiare şi a pus sechestru pe depozite pentru a preveni retragerile masive de capital. Băncile ar urma să se deschidă joi, iar autorităţile au limitat considerabil sumele care pot fi retrase.

Clienţii ruşi ai băncilor cipriote au ameninţat deja că vor căuta locuri mai sigure pentru investiţiile lor. Ei au retras în ultimele zile, de când au început să circule zvonuri cu privire la taxarea depozitelor, două miliarde de euro din Cipru, scrie Cyprus Mail.

"Clienţii corporatişti ne întreabă ce se întâmplă şi sunt îngrijoraţi. Ei iau în considerare căutarea altor jurisdicţii", a spus Thomas Keane, analist la Keane Vgenopoulou & Associates. Printre bogaţii lumii care ar putea fi taxaţi pentru salvarea băncilor cipriote se numără armatorul norvegian de tankere petroliere John Fredriksen, antre­prenorul israelian de jocuri de noroc Teddy Sagi şi Alexander Abramov, magnat rus al oţelului care conduce compania Evraz.

Aceştia au devenit cetăţeni ciprioţi după ce au depozitat în ţară, potrivit legii locale, cel puţin 17 milioane de euro fiecare, scrie The Guardian.

Preşedintele ar fi încercat să-i protejeze pe cei bogaţi

Aparent, noul preşedinte al Ci­prului Nicos Anastasiades a fost cel hotărât să limiteze la 10% taxa impusă pe depozitele mai mari de 100.000 de euro, notează Cyprus Mail.

Pentru că prin taxarea economiilor guvernul cipriot trebuie să strângă, conform calculelor creditorilor interna­ţionali, 5,8 miliarde euro pentru a suplimenta bailoutul de 10 miliarde euro stabilit de zona euro, din depozi­tele mai mici de 100.000 de euro, adică acelea care aparţin cetăţenilor de rând, ar trebui confiscat, potrivit acestui plan, cu 6,5%.

Aceste depozite beneficiază la nivelul întregii UE de protecţia garanţiilor de stat.

Depozitele asigurate însumează în Cipru aproximativ 30 miliarde euro, sumă totuşi destul de mare pentru o populaţie cu nici zece milioane de locuitori.

Acum, după panica creată în rândul populaţiei, guvernul de la Nicosia ia în considerare o povară mai mică pentru cei care deţin depozite mici. Însă suma totală care trebuie astfel strânsă, de 5,8 miliarde euro, nu poate fi negociată, a avertizat Parisul.

Unii analişti apreciază că Rusia este atât de înfuriată de confiscarea depo­zitelor din Cipru ale ruşilor, încât ar putea suspenda livrările de gaze naturale către Germania, statul care a cerut cu tărie ca oamenii de afaceri ruşi suspectaţi că spală bani în Cipru să participe la salvarea ţării.

Răspunsul dat de banca centrală a SUA unei propuneri de a taxa depozitele făcută în 1941

"Propunerea taxării depozitelor bancare are avantajul unei administrări simple, ceea ce este foarte important într-o perioadă în care legislaţia fiscală este tot mai dificil de înţeles şi de gestionat", se arată într-o scrisoare a Rezervei Federale.

Însă, în opinia noastră, această propunere nu ar respecta unul dintre principiile fundamentale ale impozitării într-o democraţie, care se referă la faptul că taxele ar trebui impuse în concordanţă cu capacitatea de plată.

Spre exemplu, un mic antreprenor cu venituri medii ar putea avea un cont bancar foarte activ care ar reflecta mai degrabă volumul total al tranzacţiilor aferente afacerii sale şi mai puţin profitul net. Astfel, el ar putea plăti mai mult decât o persoană fizică ale cărui depozite sunt mai mari, dar care sunt constituite doar din venituri din salarii şi dividende. O taxă echitabilă ar trebui să fie mai mare pentru o companie şi mai mică pentru o persoană fizică. În plus, există posibilitatea ca unii deponenţi să evite taxa prin efectuarea plăţilor în numerar. Ioana Niţă

AFACERI DE LA ZERO