Business Internaţional

Ciprul a devenit noul măr al discordiei dintre liderii europeni. Rusia pune şi ea gaz pe foc

Ciprul a devenit noul măr al discordiei dintre liderii europeni. Rusia pune şi ea gaz pe foc

Olli Rehn, comisarul european al afacerilor economice: „Este important ca lumea să realizeze că un faliment dezordonat al Ciprului ar duce la ieşirea dezordonată a ţării din zona euro“. Foto: Mediafax

Autor: Bogdan Cojocaru

29.01.2013, 00:04 1680

Problemele financiare ale Ciprului, un stat cu o economie minusculă în comparaţie cu cea a zonei euro, dar prea "prietenos" cu averile dubioase ale oligarhilor ruşi, sunt pe cale să devină noul butoi cu pulbere al Europei. Ciprul a învrăjbit deja Banca Centrală Europeană, care avertizează că un eşec în a salva mica economie poate pune în pericol întreaga zonă euro, cu Germania, prudentă în a ajuta un stat care încurajează spălarea de bani. Iar Rusia pune gaz pe foc atenţionând că problemele acestei ţări pot acutiza criza.

Ciprul încearcă să găsească ajutor financiar internaţional după ce sistemul bancar a fost devastat de măsurile luate pentru salvarea Greciei, care au implicat cel mai mare program de restructurare a datoriilor din istorie, scrie agenţia Thomson Reuters. Dar Germania şi alte ţări din zona euro sunt reticente în a cheltui pentru salvarea unui stat căruia îi lipseşte transparenţa financiară şi minimalizează efectele unui eventual faliment.

Însă preşedintele BCE Mario Draghi, personajul căruia i se datorează actualul calm de pe pieţele financiare, a atacat atitudinea Berlinului, potrivit publicaţiei germane Der Spiegel.

Draghi a argumentat în faţa ministrului german de finanţe Wolfgang Schaeuble că principalele două bănci cipriote au reţele extinse în Grecia şi că îngrijorarea clienţilor acestora legate de siguranţa depozitelor lor ar putea lua rapid amploare şi sparge calmul fragil care înconjoară focarul de criză al Europei.

Schaeuble a subliniat de mai multe ori că nu este clar dacă "problemele din Cipru pot deveni un pericol pentru întreaga zonă euro".

Taberei lui Draghi i s-au alăturat comisarul european al afacerilor economice Olli Rehn şi şeful fondului de bailout al zonei euro, Klaus Regling. "Dacă te uiţi la mărimea economiei - echivalentul a 0,15% din cea a zonei euro - poţi trage concluzia că Ciprul nu este de importanţă sistemică. În vremuri normale, se poate accepta acest punct de vedere. Dar cred că încă nu am ajuns la vremuri normale şi de aceea cred că evoluţia haotică a problemelor Ciprului poate afecta progresul Europei de anul trecut", a spus Joerg Asmussen, membru în consiliul guvernator al BCE.

Ce stă de fapt în calea unui bailout

Un program de salvare pentru Cipru ar presupune restructurarea substanţială a datoriilor statului şi băncilor, potrivit unui oficial european, care subliniază astfel că o salvare convenţională ar lăsa ţara cu datorii prea mari.

Bailout-ul ar presupune, de asemenea, restructurarea substanţială a sistemului bancar, atenţionează Rehn, citat de The Wall Street Journal.

"Este important ca lumea să realizeze că un faliment dezordonat al Ciprului ar duce la ieşirea dezordonată a ţării din zona euro", a spus comisarul european. Salvarea a fost deja întârziată cu şase luni.

Oficialii ai FMI şi de la Bruxelles susţin că una din problemele care împiedică un acord se referă la ce ar trebui făcut cu sumele uriaşe de bani deţinute de străini în băncile cipriote care vor fi restructurate. CE şi majoritatea guvernelor din zona euro se tem că până şi sugestia că unii deponenţi

şi-ar putea pierde o parte din bani ar putea provoca isterie, cu urmări asupra băncilor fragile din alte ţări.

Un studiu al serviciilor secrete germane trimis parla­mentarilor arată că cetăţenii ruşi au depozitat în băncile ci­priote, într-o perioadă nespecificată de timp, 26 de miliarde de euro, sumă mai mare decât economia ţării, notează Kathimerini. Aparent, guvernul vrea ca şi Rusia să participe la salvarea Ciprului. "Poziţia guvernului german este că ar fi binevenit ca Rusia să extindă ajutorul pentru Cipru, aşa cum a mai făcut", a declarat pentru EUobserver un oficial german.

Ciprul rusesc

Dar fostul ministru rus al finanţelor Alexei Kudrin a atenţionat că Rusia nu ar trebui să mai ajute Ciprul până când UE şi FMI nu aprobă un pachet de bailout "împănat" cu măsuri de austeritate.

"Dacă FMI şi UE vor să vină cu un pachet de bailout, văzut de Rusia ca adecvat, care va ajuta la rezolvarea problemelor, atunci Rusia poate participa", a spus Kudrin.

Rusia a ajutat financiar Ciprul în 2011 cu un împrumut pe patru ani de 2,5 miliarde euro la o dobândă de 4,5%. Dar în iulie, când Nicosia a cerut finanţare de cinci miliarde euro, Moscova nu a răspuns. Dar legăturile dintre Cipru şi Rusia sunt mult mai vechi. În anii '60, Moscova a sprijinit statul în disputele politice şi teritoriale ale acestuia cu Turcia. Mii de ciprioţi, printre care preşedintele Dmitris Christofias, au studiat în Rusia, iar rusa este vorbită pe coasta de sud. Economia cipriotă se bazează masiv pe afacerile ruşilor, ceea ce trezeşte suspiciuni că acest stat este maşina de spălat bani a oligarhilor ruşi.

Şeful agenţiei cipriote care luptă cu spălarea de bani a subliniat săptămâna trecută că nu este necesar ca Ciprul să înăsprească actualele reguli din domeniu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO