Guvernatorul Panicos Demetriades a respins într-un interviu acordat The Wall Street Journal măsuri mai radicale precum forţarea deţinătorilor de conturi la băncile cipriote să suporte pierderi pentru a salva sectorul bancar.
Reprezentanţi ai troicii creditorilor internaţionali UE, FMI şi BCE s-au întâlnit ieri la Nicosia pentru a negocia un program de bailout pentru Cipru în condiţiile în care guvernul a anunţat că va rămâne fără resurse financiare nu mai târziu de luna mai. Zona euro s-a angajat să elaboreze un pachet de finanţare până la sfârşitul acestei luni.
Volumul ajutorului discutat este de aproximativ 17 miliarde euro, aproape cât PIB-ul anual al ţării, şi din această cauză creditorii se tem că Ciprul nu-şi va putea rambursa împrumuturile. Discuţiile se axează pe reforme care să facă mai eficiente structurile administrative ale ţării, o schemă amplă de privatizare şi participarea ţării la o iniţiativă de a introduce o taxă pe tranzacţiile financiare, notează Deutsche Welle.
Salvarea Ciprului va presupune pomparea masivă de capital în bănci, dar Germania, Finlanda şi alte câteva state din zona euro se tem de costurile politice pe care le-ar aduce sprijinirea unui sistem bancar care adăposteşte în depozite fonduri de miliarde de euro provenite din Rusia.
Pentru a calma îngrijorările, Ciprul a acceptat să se supună unui audit independent al mijloacelor prin care controlează spălarea de bani prin băncile sale. Opţiuni de salvare mai radicale precum forţarea deponenţilor să suporte pierderi întâmpină o opoziţie dârză atât în Cipru, cât şi în afara ţării, deşi o astfel de variantă este susţinută de Germania.
Fără soluţii extreme
Demetriades respinge şi el o astfel de idee şi s-a opus alternativei impozitării retroactive a oricărui depozit care depăşeşte 100.000 de euro. „Orice este retroactiv ar echivala cu fraudarea oamenilor“, a spus el.
Deponenţii neliniştiţi îşi retrag deja economiile din băncile cipriote. Potrivit datelor BCE, depozitele companiilor şi ale gospodăriilor au scăzut cu 2,1% în ianuarie, pe măsură ce ideea pierderilor impuse deponenţilor s-a conturat.
„Taxarea cu 10% a veniturilor din dobânzi ar genera o sumă substanţială de bani pentru guvern, circa 150 mil. euro pe an“, a spus Demetriades.
Impozitul s-ar aplica pe trei ani, intervalul în care Ciprul s-ar afla sub imperiul programului de bailout. Dar această măsură ar afecta unul dintre principale avantaje competitive ale sectorului financiar cipriot, taxele reduse. Băncile au însă nevoie de aproximativ nouă miliarde de euro.
O modalitate de a reduce necesarul de capital este restructurarea sistemului bancar ale cărui active depăşesc ca valoare de şapte ori mărimea economiei. „Reducerea mărimii sistemului bancar cu 20% în următorii 3-5 ani este ceva ce se poate realiza“, a menţionat guvernatorul. Măsurile propuse de el includ fuzionarea subsidiarelor greceşti ale băncilor cipriote într-o singură entitate în Grecia şi „consolidarea sau vânzarea subsidiarelor din alte ţări precum Rusia, Ucraina, România, Malta şi Marea Britanie“.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
