Business Internaţional

Ciprul stă să se prăbuşească în războiul marilor puteri. Germania ameninţă cu închiderea permanentă a băncilor, iar Rusia trimite semnale că vrea resursele naturale

Autor: Bogdan Cojocaru

20.03.2013, 21:20 7108

Ca într-un adevărat război, în problema crizei din Cipru opinia publică şi părţile belige­rante sunt bombardate cu zvonuri, avertismente şi con­fuzie. Cele mai puternice avertismente au venit din partea Germaniei, statul cu cea mai mare putere de decizie în UE, şi Austria, o ţară văzută ca fiind satelitul Germaniei. Mi­nistrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble a atenţionat că băncile cipriote ar putea rămâne închise pentru totdeauna dacă Ciprul nu respectă planurile zonei euro, scrie BBC.

„Banca Centrală Europeană a avertizat clar că fără un program de reforme pentru Cipru ajutorul nu va veni. Două mari bănci cipriote sunt insolvente dacă nu primesc fonduri de urgenţă de la BCE. Cineva trebuie să le explice aceasta ciprioţilor şi cred că există pericolul ca ei să nu mai poată deschide niciodată băncile“, a afirmat Schaeuble.

Parlamentul cipriot a respins taxa pe depozite bancare, condiţie pentru primirea unui pachet de împrumuturi de la zona euro de zece miliarde de euro, cu 36 de voturi împotrivă, 19 abţineri şi niciun vot favorabil. Pentru acest ajutor, zona euro a pus condiţia ca guvernul de la Nicosia să strângă 5,8 miliarde de euro. Banii ar fi venit din taxarea depozitelor din băncile locale. Varianta iniţială a taxei prevedea un nivel de 6,75% pentru depozitele mai mici de 100.000 de euro şi 9,9% pentru cele peste acest prag. Ulterior, planul a fost modificat pentru a fi scutite de taxe depozitele sub 20.000 de euro.

Băncile cipriote sunt închise de la începutul săptămânii pentru a se preveni retragerile masive de capital. Bancomatele au rămas rapid fără bani după ce publicul a aflat de intenţiile guvernului şi zonei euro de a confisca depozitele.

Guvernul a anunţat că băncile vor rămâne închise şi joi, iar analiştii se tem că depozitele vor rămâne inaccesibile toată luna. Banca centrală a Ciprului a calculat că băncile şi-ar putea pierde 10% din depozite în doar câteva zile de la redeschidere.

Din Austria, ministrul de finanţe Maria Fekter a avertizat şi ea că BCE nu va alimenta indefinit băncile cipriote cu lichiditate dacă Ciprul nu acceptă un pachet de bailout. Băncile cipriote au suferit pierderi uriaşe din cauza planului creditorilor internaţionali de a restructura cu 50% datoria Greciei şi acum sunt dependente de liniile de finanţare de urgenţă ale BCE.
 

BCE se joacă de-a şoarecele şi pisica

Banca centrală pare că joacă la intimidare, ca şi în cazul Greciei. BCE a dat asigurări ambigue că va continua să alimenteze băncile cipriote dacă sunt respectate „regulile existente“, dar fără a da mai multe detalii, iar Ewald Nowotny, membru în consiliul guvernator al BCE din partea Austriei, a atenţionat că ciprioţii nu ar trebui să se aştepte la bani gratis. Oficialii de la Nicosia au ţinut să sublinieze populaţiei că au fost forţaţi să accepte planul de bailout al zonei euro de ameninţarea BCE că va retrage finanţarea pentru bănci. Prin urmare este clar că BCE are un rol hotărâtor în orice deznodământ pentru criza Ciprului.

Parlamentul Ciprului mizează pe faptul că BCE, care a promis că „va face orice-i stă în putere“ pentru a salva euro, a blufat când a avertizat că nu va mai finanţa băncile. BCE a mai fost prinsă blufând când a ameninţat, pe 21 ianuarie, că nu va mai permite băncii centrale cipriote să acceseze fondurile instituţiei pentru a ajuta băncile. BCE a dat ulterior înapoi în aşteptarea deznodământului alegerilor preşedinţiale din februarie, notează The Wall Street Journal.

Unii analişti apreciază că parlamentarii au respins propunerea pentru a demonstra că protejează depozitele ciprioţilor, dar vor accepta în cele din urmă un acord european. De altfel, planurile europenilor au întâmpinat rezistenţă şi în Grecia şi Spania, dar politicienii de acolo, la presiunile Berlinului, au cedat. Un ministru finlandez a declarat că se aşteaptă la un acord până la sfârşitul săptămânii. Zona euro este în special interesată mai ales ca Ciprul să contribuie cu 5,8 miliarde euro la planul de salvare.

În acest scop, speculează presa cipriotă, guvernul ar vrea să renunţe la taxarea depozitelor şi în schimb să naţionalizeze fondurile de pensii, măsură la care a apelat şi Ungaria. Astfel, în cuferele statului ar intra între trei şi cinci miliarde de euro.
 

Ruşii ar avea bani să cumpere toată economia Ciprului, dar vor „doar“ gaze şi porturi

Alţi analişti au interpretat decizia parlamentarilor ca un gest de prietenie arătat Rusiei, stat care are propriile interese în Cipru, de la zecile de miliarde de euro în conturi bancare cipriote ale oligarhilor ruşi la rezervele imense de gaze naturale ale acestei ţări.

Ministrul cipriot al finanţelor Michael Sarris a negociat ieri la Moscova, fără succes, un ajutor venit din partea Rusiei. Guvernul de la Nicosia a anunţat că a cerut un nou împrumut, de cinci miliarde de euro, pe lângă prelungirea cu cinci ani a unui credit anterior de 2,5 miliarde euro.

Sarris a asigurat că nu va pleca fără să obţină un acord. Presa speculează că oficialii ciprioţi vor să dea la schimb participaţii la proiecte energetice şi la bănci. Sarris şi-a prezentat demisia înainte de a pleca la Moscova, dar preşedintele nu i-a acceptat-o.

Postul de televiziune Cypriot TV a indicat că monopolul rus al exporturilor de gaze naturale Gazprom s-a oferit să preia o parte din sectorul bancar cipriot dacă va primi acces la drepturile de explorare a gazelor naturale ale ţării. Cu profituri anuale de peste 40 miliarde dolari, Gazprom poate cumpăra întreaga economie cipriotă, de 18 miliarde euro. Publicaţia greacă Kathimerini scrie că Mos­cova ar putea cere la schimb pentru bani un port naval pentru flota rusă deoarece este pe cale să piardă un important port militar din Siria. În plus, insula găzduieşte o comunitate rusă destul de numeroasă, care poate ajuta la distri­buirea armamentului rus de con­tra­ban­dă.

Cancelarul german Angela Merkel, cea care va avea cu siguranţă ultimul cuvânt de spus în criza Ciprului, a declarat că îi pare rău de decizia parlamentului cipriot, dar că „Ciprul este partenerul nostru din zona euro şi din acest motiv trebuie să găsim împreună o soluţie“. Unii analişti au interpretat discursul ca pe un mesaj de avertisment contra implicării Rusiei. Merkel, având în faţă perspectiva alegerilor din septembrie, va insista probabil ca miliardarii ruşi cu conturi în Cipru să participe la salvarea ţării.
 

Taxarea depozitelor bancare are un precedent, Italia

Măsura taxării depozitelor bancare cerută Ciprului de creditorii internaţionali nu este unică, existând un precedent în Italia în anul 1992, când guvernul condus de Giuliano Amato a adoptat o taxă extraordinară de 0,6%. În acea perioadă costurile de împrumut ale statului italian erau foarte ridicate, iar datoria publică depăşea 100% din PIB, scrie publicaţia franceză La Tribune.

Măsura a fost luată chiar în perioada elaborării tratatului de la Maastricht, ceea ce a dus atunci la speculaţii că Italia nu va intra în uniunea monetară, a spus Paola Monperrus-Veroni, economist la banca Credite Agricole.

Premierul italian Giuliano Amato a decis la doar o lună de la numirea sa în funcţie să aplice mai multe măsuri drastice în încercarea de a calma pieţele financiare şi de a aduce datoria publică la un nivel acceptabil pentru ca Italia să poată adera la zona euro.

Taxă extraordinară de 0,6% viza depozitele bancare şi conturile curente deţinute atât de italieni cât şi de străini, dar şi depozitele instituţiilor internaţionale şi a corpurilor diplomatice.

„Măsura a provocat nelinişte, însă nu au existat retrageri de capital. Celelalte măsuri propuse de guvernul italian, mult mai drastice, au atras atenţia italienilor”, a explicat Monperrus-Veroni.
 

Marea Britanie a trimis un avion cu un milion de euro pentru militarii din Cipru

Guvernul Marii Britanii a trimis 1 milion de euro cash în Cipru pentru cei peste 3.000 de soldaţi şi angajaţi guvernamentali britanici care locuiesc împreună cu familiile lor pe insula mediteraneană şi ar putea avea probleme financiare din cauza crizei bancare, potrivit CNN Money.

Ministerul Apărării din Marea Britanie notează într-un comunicat că banii vor fi utili­zaţi pentru a acorda împrumuturi de urgenţă sol­daţilor şi angajaţilor guver­na­mentali bri­tanici din Cipru care nu vor reuşi să îşi acce­seze conturile. Ministerul Apărării va redirecţiona începând din martie remuneraţia soldaţilor şi angajaţilor din Cipru către conturi bancare din Marea Britanie.

Marea Britanie are două baze militare în Cipru, locaţie strategică în estul Mării Me­diterane.

 

Cel mai mare „moşier“ din Cipru, Biserica Ortodoxă vrea să ajute statul ipotecându-şi averile

În salvarea economiei şi sectorului financiar cipriot s-ar putea implica şi Biserica Ortodoxă din Cipru, condusă de arhiepiscopul Chrysostomos, care a anunţat că este dispusă să-şi pună vastele proprietăţi, inclusiv terenuri, la dispoziţia statului pentru obţinerea de fonduri. Biserica este cel mai mare „moşier“ din Cipru şi este implicată în diferite afaceri, cu bănci, băuturi alcoolice şi resurse naturale.

„Întreaga avere a Bisericii este la dispoziţia ţării (...) astfel încât să putem sta pe propriile picioare şi nu sprijiniţi de străini“, a declarat arhiepiscopul Chrysostomos, după ce s-a întâlnit ieri dimineaţă cu preşedintele ţării. Biserica şi-ar putea ipoteca proprietăţile şi investi banii astfel obţinuţi în obligaţiuni guvernamentale. Chrysostomos a refuzat să estimeze ce fonduri ar putea strânge.

Biserica din Cipru controlează 28% din a treia bancă cipriotă ca mărime, Hellenic Bank. O mare parte din ajutorul pe care Nicosia l-ar obţine de la creditorii internaţionali ar ajunge la bănci.

Aceeaşi biserică a fost menţionată în 2010 într-un raport al auditorului general al Ciprului cu datorii de aproape 180 milioane euro pentru taxe neplătite pe proprietăţi imobiliare şi pe câştiguri de capital. O dispută similară între stat, condus atunci de un preşedinte comunist, şi biserică a avut loc cu doi ani înainte. Arhiepiscopul a ameninţat atunci că nu va plăti niciun ban.

Şeful bisericii a îndemnat în ianuarie guvernul să nu cedeze presiunilor FMI pentru a nu distruge ţara.

„Dacă vor să ne distrugă impunând condiţii dure, atunci vom spune adio monedei euro. Putem supravieţui cu vechea monedă“, a spus el, asigurând că va căuta ajutor la Rusia, stat de asemenea ortodox.

 

Rusia ar putea ajunge să controleze sistemul bancar cipriot

Sistemul bancar cipriot ar putea primi din Rusia lichidităţile necesare pentru a supravieţui, iar acest „cadou“ ar putea veni prin acţionarii ruşi ai celor mai mari bănci din ţară, Cyprus Popular Bank şi Bank of Cyprus. Înainte de declanşarea scandalului care înconjoară bailoutul Ciprului, ruşii erau deja interesaţi să obţină participaţia majoritară la Cyprus Popular Bank şi să-şi majoreze deţinerile la Bank of Cyprus, pe care o controlează. Magnatul rus Dmitry Rybolovlev (foto), fostul proprietar al producătorului de îngrăşăminte Uralkali, a discutat chiar cu guvernul cipriot despre majorarea participaţiei pe care o deţine la Bank of Cyprus. Astfel, cota lui Rybolovlev ar putea creşte de la 5% la aproape 10% dacă tranzacţia ar fi aprobată de banca centrală.

Publicaţia Kathimerini Cyprus a indicat că s-a ajuns la un acord de principiu cu investitori ruşi pentru cumpărarea Cyprus Popular Bank. Afacerea ar reduce cu patru miliarde de euro nevoia de finanţare a Ciprului. Acordul ar fi unul verbal, potrivit unor surse apropiate situaţiei. Un purtător de cuvânt al guvernului de la Nicosia a negat că s-ar fi încheiat o astfel de înţelegere. Cyprus Popular Bank a fost naţionalizată anul trecut cu un pachet de bailout de 1,8 miliarde de euro. Băncile cipriote au fost sever afectate de restructurarea datoriilor greceşti, cea mai mare din istorie, care le-a provocat pierderi de 4,5 miliarde euro. Legăturile dintre Cipru şi Rusia sunt mult mai vechi. Cele două ţări sunt aliaţi de când Ciprul şi-a câştigat independenţa faţă de Marea Britanie în 1960. În anii ‘60, Moscova a sprijinit statul în disputele politice şi teritoriale ale acestuia cu Turcia, care controlează partea nordică a insulei după invazia din 1974. Mii de ciprioţi, printre care preşedintele Dmitris Christofias, au studiat în Rusia, iar rusa este vorbită pe coasta de sud. Economia cipriotă se bazează masiv pe afacerile ruşilor, ceea ce trezeşte suspiciuni că acest stat este maşina de spălat bani a oligarhilor ruşi.

 

Cine este vinovat de confiscarea depozitelor? Pisica este aruncată dintr-o curte în alta

Populaţia Ciprului a fost şocată şi lumea civilizată scandalizată când zona euro a anunţat ca soluţie pentru salvarea statului insular confiscarea peste noapte, fără discriminare, a până la 10% din depozitele bancare. Această idee sfidează o directivă UE care garantează toare depozitele mai mici de 100.000 euro în Uniune.

Preşedintele ţării Nicos Anastasiades a pus responsabilitatea taxei în seama creditorilor internaţionali BCE, UE şi FMI, menţionând că aceştia i-au cerut introducerea de taxe mai mici de 10%, scrie La Tribune. O sursă diplomatică europeană aminteşte că Germania şi FMI au vrut să taxeze depozitele cu până la 40%.

La două zile după stabilirea acordului de bailout, Franţa, Germania şi BCE au anunţat că nu au susţinut ca măsura confiscării să se aplice tuturor depozitelor. Apoi, ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble a afirmat că Berlinul s-a pronunţat în favoarea protejării economiilor mici. Guvernul german, precum FMI, a propus o soluţie „care respectă garantarea depozitelor“, a declarat ministrul.

La fel a spus şi ministrul francez al economiei Pierre Moscovici. „Încă de la început am pledat pentru exceptarea depozitelor mai mici de 100.000 de euro“, a spus el. Pentru Schaeuble, vina aparţine guvernului cipriot, Comisiei Europene şi BCE. „Ei sunt cei care au ales această soluţie şi ei sunt cei care trebuie să dea explicaţii ciprioţilor“, a declarat ministrul german. Eurogroup, grupul miniştrilor de finanţe din zona euro, a indicat într-un comunicat că „zona euro continuă să susţină ideea ca micii deponenţi să fie trataţi diferenţiat faţă de marii deponenţi şi reafirmă importanţa garantării totale a depozitelor mai mici de 100.000 de euro“.

 
 

Ce spun liderii europeni despre situaţia din Cipru

Wolfgang Schaeuble, ministrul german de finanţe: „Situaţia este gravă, dar nu puteam lua o decizie care nu are absolut niciun sens, aceea de a salva un model de afaceri care a eşuat. Ciprul are un sector bancar supradimensionat şi acesta a adus Ciprul în stare de insolvenţă. Şi nimeni din afara Ciprului nu poate fi învinovăţit.“

Angela Merkel, cancelarul Germaniei:  „Regret votul Parlamentului. Dar, desigur, îl respectăm şi vom aştepta acum să vedem ce propuneri va face Ciprul troicii.“

Maria Fekter, ministrul de finanţe al Austriei: „Germania, Austria şi FMI ar fi preferat implicarea sectorului privat în salvarea Ciprului, dar Franţa şi o mare parte din miniştri au vrut această taxă. Cu siguranţă că îi vom ajuta pe ciprioţi, dar numai sub condiţii care au sens.“

Vladimir Putin, preşedintele Rusiei: „O astfel de decizie, dacă este adoptată, va fi incorectă, neprofesionistă şi periculoasă.“

Jeroen Dijsselbloem, şeful Eurogroup: „Mingea este în terenul Ciprului.“

Ewald Nowotny, membru în consiliul guvernator al BCE: „Cred că din partea Ciprului trebuie aşteptată o poziţie realistă, altfel singura speranţă este ca cineva să le facă un cadou, fie că vorbim de Rusia, fie de UE. Dar nu mi-aş pune prea mari speranţe în aceasta.“

Panicos Demetriades, guvernatorul băncii centrale a Ciprului: „Fiecare zi în care băncile stau închise este ca o rană.“

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO