Cu Deutsche Bank trecută prin trei schimbări de conducere în ultimii ani şi prin mai multe încercări de restructurare, acumulând pierderi an de an şi cu Commerzbank în pericol de a fi dată afară din componenţa prestigiosului indice DAX, prima ligă bursieră a marilor companii germane, titanii bancari ai Germaniei se clatină şi s-ar putea să nu-şi mai revină niciodată. Acţiunile Commerzbank, a doua bancă în funcţie de mărime a Germaniei, au scăzut atât de rapid, iar cele ale companiei de fintech Wirecard au evoluat atât de bine de la începutul anului, încât dacă tendinţa continuă Commerzbank riscă să fie dată afară din componenţa indicelui bursier DAX 30, scrie cotidianul economic german Handelsblatt. Excluderea ar fi încă o lovitură pentru această bancă zguduită de o serie de reorganizări şi epuizată de eforturile de a-şi păstra profitabilitatea. Capitalizarea de piaţă a Commerzbank s-a redus cu mai mult de o treime de la sfârşitul lunii ianuarie, la
8,3 miliarde de euro. Cu această evoluţie, banca a ajuns pe locul 34 în clasamentul companiilor listate pe bursă în Germania şi devine vulnerabilă la reevaluările din septembrie care vizează componentele indicelui DAX 30. Commerzbank face parte din acest indice din 1988. Acţiunile sale s-au prăbuşit cu 36% în primele şase luni ale anului, în timp ce acţiunile Wirecard au crescut cu circa 60% în ultimele săptămâni. Excluderea aminteşte de istoria unui alt titan, General Electric, o componentă a Dow Jones Industrial Average încă de la înfiinţarea indicelui american. GE a fost scoasă din indice luna trecută. Înlăturarea Commerzbank va pune noi presiuni descendente pe preţurile acţiunilor băncii deoarece fondurile ancorate de DAX îşi vor vinde rapid titlurile pentru a-şi reechilibra portofoliile. Pentru ca schimbul din DAX să se producă, Wirecard trebuie să-şi păstreze locul 30, iar Commerzbank trebuie să coboare sub poziţia 35. La viteza actuală de scădere a cotaţiilor acţiunilor, acest lucru este posibil. Capitalizarea de piaţă a companiei de fintech se apropie chiar şi de cea a Deutsche Bank, banca fanion a Germaniei care riscă astfel să intre într-un picaj mai periculos decât Commerzbank.
În trimestrul doi, în 90 de zile, Deutsche Bank şi-a înlocuit CEO-ul, a promis eliminarea a mii de locuri de muncă, şi-a văzut ratingul datoriilor tăiat şi şi-a privit acţiunile cum ating noi minime istorice. Nici scandalurile, deja o obişnuinţă, nu au lipsit. Ultima umilinţă a fost picarea testelor de rezistenţă aplicate de Rezerva Federală americană, scrie Bloomberg.
Pe 5 iulie, Deutsche Bank avea o capitalizare de piaţă de nici 20 de miliarde de euro, faţă de peste 35 de miliarde de euro în punctul de maxim al anului trecut. În primul semestru acţiunile instituţiei financiare s-au prăbuşit cu 43%. Deutsche Bank, cândva emblema şi motorul business-ului german, a fost redusă la mediocritate. Banca ar putea fi scoasă la vânzare, după ce o vreme s-a zvonit că va avea nevoie de un bailout de la stat. Dar cine ar vrea un astfel de colos bolnav? O sădere a veniturilor în cel de-al doilea trimestru ar fi a şasea scădere trimestrială consecutivă. În primele trei luni ale acestui an, profitul Deutsche Bank s-a dus în jos cu aproape 80%.
Banca centrală americană a explicat, când a prezentat rezultatele celor mai recente teste de stres pentru bănci (prin care verifică dacă acestea pot rezista la o nouă criză financiară), că divizia din SUA a Deutsche Bank suferă de „deficienţe la scară largă şi critice la capitolul practici de planificare pentru capital“ şi că există îngrijorări legate de capacitatea băncii de a-şi evalua necesarul de capital pentru viitor. Fed a respins planul băncii de a transfera cash de la subsidiara americană la sediul din Frankfurt. Declinul Deutsche Bank este evident dacă traiectoria sa este comparată cu cea a celei mai mari bănci americane, JPMorgan. Valoarea de piaţă a JPMorgan, de 360 de miliarde de dolari, este de 16 ori mai mare decât cea a băncii germane, notează revista Quartz. Aceasta deşi activele JPMorgan sunt de doar 1,5 ori mai mari.
Banca germană este condusă acum de un german, Christian Sewing, al treilea CEO din ultimii patru ani. Sewing accelerează eforturile băncii de a se retrage de pe Wall Street, unde este necompetitivă, şi de a se concentra mai mult pe piaţa europeană. Noul şef a anunţat planuri pentru eliminarea a 7.000 de locuri de muncă. La sfârşitul anului trecut, Deutsche Bank avea 97.535 de angajaţi. În punctul de maxim, în 2010, numărul angajaţilor a fost de peste 102.000. În 2008, anul crizei, numărul angajaţilor a fost de aproape 80.500. Diferenţa spune multe despre eforturile băncii de a se extinde şi despre amploarea restructurărilor care au urmat eşecului. Sub CEO-ul anterior John Cryan, în 2016, Deutsche Bank a contemplat abisul sub presiunea unei posibile amenzi record de 14 miliarde de dolari în SUA aplicate ca pedeapsă pentru înşelăciune cu titluri financiare garantate cu ipoteci. Banca germană a fost criticată şi pedepsită şi pentru alte fapte ilegale, cum ar fi manipularea Libor.
La slăbirea Commerzbank şi Deutsche Bank contribuie faptul că acestea trebuie să concureze pe piaţa germană cu bănciile de tip cooperativă şi cu băncile locale de economii, care au legături puternice cu lumea politică. Pe piaţa germană se luptă pentru clienţi circa 1.700 de bănci comerciale. Concurenţa atroce şi piaţa fragmentată erodează marjele de profit.
