Comisia Europeană (CE) a deschis o investigaţie pentru a determina dacă regiunea spaniolă autonomă Valencia a fraudat statisticile economice oficiale, acesta fiind primul dosar de acest tip după ce au fost descoperite în 2009 minciunile Greciei.
Investigaţia, care va viza cheltuielile neraportate de către regiunea autonomă Valencia de-a lungul unei perioade de mai mulţi ani, s-ar putea solda cu sancţiuni dure. Amenda ar putea ajunge la maximum 0,2% din PIB-ul Spaniei, de 1.358 miliarde dolari, scrie EUobserver.
În mai 2012 biroul de statistică al Spaniei a fost forţat să-şi revizuiască în creştere cu 0,4% din PIB prognoza de deficit bugetar pentru 2011, după ce au ieşit la iveală cheltuieli neraportate în Valencia şi Madrid.
Eurostat, agenţia de statistică a UE, a lansat o investigaţie şi a confirmat că Valencia a transmis date incorecte privind cheltuielile guvernului valencian către autorităţile statistice spaniole timp de mai mulţi ani.
CE a avertizat că guvernul regiunii autonome Valencia se pare că „a transmis informaţii eronate în mod sistematic timp de mai mulţi ani autorităţilor care se ocupă de statistici”.
CE mai arată că investigaţia, care ar putea dura până la zece luni, va încerca „să determine dacă într-adevăr a fost vorba de o manipulare deliberată şi/sau de neglijenţă gravă şi să afle ce porţiune a „lanţului” este responsabilă pentru acest lucru”.
Potrivit comisarului european pentru statistici, „calitatea şi credibilitatea statisticilor europene nu sunt aspecte asupra cărora Comisia să fie dispusă la compromisuri”.
Totuşi, Comisia nu pune la îndoială veridicitatea datelor care privesc ansamblul economiei spaniole.
Potrivit regulilor de guvernanţă economică ale UE, care au fost rescrise în urma crizei datoriilor din zona euro, ţara care îşi falsifică datele financiare poate fi obligată să plătească o amendă de 0.2% din PIB.
Fraudarea statisticilor de către Grecia, unde prognoza de deficit bugetar a guvernului pentru 2009, de 4% din PIB, a trebuit revizuită la peste 12% din PIB, a slăbit încrederea pieţei în capacitatea ţării de a-şi plăti datoriile, forţând ţara să accepte primul program de bailout din cele două în valoare totală de 300 miliarde de euro.
După ce criza din Grecia a afectat încrederea investitorilor şi în alte ţări din zona euro, politicienii din UE s-au angajat să controleze mai îndeaproape birourile statistice, acordând Eurostatului şi auditorilor puteri extinse.
În prezent birourile regionale şi naţionale trebuie să transmită date către Eurostat cel puţin de două ori pe an. Noile reguli permit de asemenea Eurostatului şi oficialilor Comisiei să facă vizite în ţările despre care au dubii că transmit informaţii corecte.
