Business Internaţional

Comisarul european pentru politici regionale se laudă că a convins statele să nu mai investească în proiecte „greoaie“ de infrastructură

Fostul comisar al politicilor regionale Johannes Hahn, care din noiembrie va prelua portofoliul politicii europene de vecinătate, a refuzat să ofere sfaturi succesoarei sale Corina Creţu, dar a sugerat că în viitor criteriile dimensiunii PIB-ului şi cel al avuţiei unei regiuni nu vor mai fi singurele care vor determina alocarea de fonduri UE. AFP/Mediafax Foto

Fostul comisar al politicilor regionale Johannes Hahn, care din noiembrie va prelua portofoliul politicii europene de vecinătate, a refuzat să ofere sfaturi succesoarei sale Corina Creţu, dar a sugerat că în viitor criteriile dimensiunii PIB-ului şi cel al avuţiei unei regiuni nu vor mai fi singurele care vor determina alocarea de fonduri UE. AFP/Mediafax Foto

Autor: Daniela Stoican

13.10.2014, 00:03 382

Aflat la final de mandat, comisarul european pentru politici regionale, austriacul Johannes Hahn, a refuzat să-i dea sfaturi succesoarei sale Corina Creţu şi a spus că „moştenirea“ pe care o lasă în urmă este că a convins statele membre să cheltuiască bani mai degrabă pentru stimularea  economiei reale şi mai puţin pe proiecte „greoaie“ de infrastructură. Portofoliul său va fi preluat de româncă în vremuri în care FMI cere UE să investească în infrastructură pentru a reporni creşterea economică.

Hahn a schimbat radical regulile de cheltuire a fondurilor regionale – de 325 miliarde de euro pentru perioada bugetară 2014-2020 – pentru a încuraja proiectele care se înscriu în obiectivele economice ale UE pe termen lung, scrie EUobserver.

Adoptate la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, noile reguli au determinat deja o scădere importantă a cheltuielilor cu infrastructura clasică, cum este cea rutieră, şi un salt al cheltuielilor pentru proiectele verzi şi IT&C.

„Observăm o schimbare clară dinspre investiţiile în infrastructură spre stimularea economiei „reale“, a declarat Hahn, adăugând că schimbarea este „încurajatoare“.

O analiză efectuată cu datele de până la sfârşitul lunii septembrie a planurilor de cheltuieli ale diferitelor regiuni arată creşterea cu 22%, la 125 miliarde de euro, a cheltuielilor care vizează proiecte de cercetare şi dezvoltare, de inovare, proiecte IT&C, afaceri de dimensiuni mici şi proiecte de reducere a emisiilor de carbon, comparativ cu exerciţiul bugetar anterior, 2007-2013.

Hahn, care din noiembrie va prelua portofoliul politicii europene de vecinătate, a refuzat să ofere sfaturi succesoarei sale Corina Creţu, dar a sugerat că în viitor criteriile dimensiunii PIB-ului şi cel al avuţiei unei regiuni nu vor mai fi singurele care vor determina alocarea de fonduri UE. „Alte criterii ar putea fi luate în considerare, precum rezultatele inovaţiei“, notează el, sugerând că este suficient ca o regiune să vină cu idei inteligente pentru a avea şansa de a obţine fonduri UE.

Corina Creţu, la audierile de confirmare din Parlamentul European, şi-a prezentat mai multe priorităţi care sunt în acord cu poziţia exprimată de Hahn. Creţu spune că reducerea birocraţiei în procesul de acordare a fondurilor europene este o prioritate. De asemenea, ea a spus că graba de a atrage fondurile disponibile poate să afecteze efi­cienţa cheltuielilor. Un punct important asupra căruia actualul şi viitorul comisar responsabil cu cheltuielile regionale sunt de acord este că suspendarea fon­durilor ar trebui să fie doar o măsură de „ultimă instanţă“ de pedepsire a indisciplinei bugetare.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO