Pentru economiile României, Poloniei şi Ungariei, 2021 este anul revenirii la nivelurile de dinainte de pandemie. România va fi liderul regional la creştere economică, dar şi singura ţară care îşi va încetini recuperarea anul viitor, potrivit celor mai noi prognoze ale Comisiei Europene. Executivul european atrage atenţia că revenirea va depinde, printre altele, de cum sunt folosite fondurile europene acordate prin facilitatea special creată pentru reconstrucţia economică postpandemie.
Proiecţiile arată, de asemenea, că majorările salariale din România vor fi constante în 2021 şi 2022, dar mult mai lente decât în anii de dinainte de criză. Salariile vor stagna în Cehia anul acesta, dar îşi vor relua creşterea anul viitor, iar în Bulgaria îşi vor continua traiectoria ascendentă. Tot referitor la Bulgaria, cea mai săracă economie din Uniunea Europeană, CE a remarcat că după patru ani de absenţă s-au întors deficitele bugetare pentru a rămâne ceva timp. Această ţară a fost până acum considerată model de disciplină bugetară şi candidat lăudat de oficiali UE la adoptarea euro.
În prognoza de primăvară, Comisia prevede pentru România un avans al PIB în 2021 de 5,1%, uşor peste cele ale Ungariei şi Croaţiei, de 5%. Polonia ar urma să urce mai încet, cu 4%, dar după cea mai lentă cădere din regiune în 2020, de -2,7%. Spre comparaţie, scăderea economică a României anul trecut a fost de -3,9%, în timp ce Ungaria s-a dus în jos cu -5%, iar Croaţia s-a prăbuşit cu -8%. Economia cehă, cea mai matură din Europa de Est, s-a contractat atunci cu -5,6% şi va avansa în 2021 cu 3,4%. În Bulgaria, recesiunea a fost de -4,2%, iar PIB-ul va creşte anul acesta cu doar 3,5%.
Privitor la România, Comisia Europeană notează că declinul economic din 2020 a fost mai slab decât s-a anticipat. Atunci, măsurile stricte de lockdown introduse în prima jumătate a anului au lovit în special în cheltuielile de consum, principalul motor de creştere din ultimii ani. Însă investiţiile au contribuit semnificativ la producţia economică prin evoluţia bună a activităţii din construcţii. CE prevede că economia României va reveni la nivelul de dinainte de criza provocată de pandemia de COVID-19 înainte de sfârşitul acestui an. Consumul privat este de aşteptat să accelereze pe măsură ce campania de vaccinare progresează, iar măsurile de distanţare socială sunt ridicate. De asemenea, şi exporturile este de aşteptat să-şi revină anul acesta, după un declin accentuat în 2020, însă contribuţia lor la creşterea economică va rămâne negativă deoarece cheltuielile de consum mai mari vor însemna şi importuri mai mari.
Polonia, cea mai mare economie est-europeană, după trei decenii de creştere ne-întreruptă a căzut în recesiune în 2020, însă scăderea PIB a fost mai slabă decât în cea mai mare parte a statelor din UE. Impactul măsurilor de carantină a fost mai slab mulţumită expunerii reduse a economiei la sectoarele unde criza a lovit cel mai dur şi structurii economice diversificate.
După o încetinire în prima jumătate a acestui an, cauzată de reintroducerea unor măsuri de lockdown dure, revenirea va prinde viteză în al doilea semestru, alimentată cu energie de cererea de consum internă şi de cererea pentru exporturi. CE se aşteaptă ca economia poloneză să-şi revină la nivelul de dinainte de pandemie în trimestrul trei al acestui an. Îşi vor reveni şi investiţiile din sectorul privat, pe fondul creşterii optimismului şi a costurilor reduse ale creditării.
Despre Ungaria, CE scrie că activitatea din construcţii şi cea din industrie au revenit la cotele de dinainte de pandemie încă de anul trecut, iar PIB-ul real a continua să urce chiar şi în ultimul trimestru din 2020, în pofida reintroducerii de măsuri de lockdown. Însă un al treilea val de infectări a forţat aplicarea de restricţii şi mai dure în unele servicii la începutul acestui an, când, de asemenea, perturbări în lanţurile de aprovizionare au afectat industria. De aceea, PIB-ul probabil că s-a comprimat puţin în primul trimestru. Însă cele mai multe dintre servicii sunt aşteptate să-şi revină rapid după retragerea restricţiilor.
Economia va ajunge la nivelul de dinainte de criză până la sfârşitul acestui an. Veniturile gospodăriilor vor creşte şi ele datorită îmbunătăţirii condiţiilor de pe piaţa muncii, reintroducerii graduale a celei de-a 13-a pensii lunare şi reducerii impozitului pe venit pentru angajaţii cu vârste mai mici de 22 de ani în 2022. Investiţiile private vor accelera, împinse de subvenţii guvernamentale semnificative.
De asemenea, şi investiţiile private sunt aşteptate să rămână ridicate, la 6,5% din PIB, mulţumită fondurilor europene. Comisiei i-a atras atenţia faptul că în februarie anul acesta salariile nominale din Ungaria au crescut cu 9% în ritm anualizat în sectorul privat şi cu 13,5% în cel public, ultima creştere reflectând majorările salariale ale angajaţilor din sănătate.
Pentru 2022, CE prevede o încetinire a creşterii economice la 4,9% pentru România şi accelerări la 5,4%, 5,5%, 4,4% şi 4,7% pentru Polonia, Ungaria, Cehia respectiv Bulgaria.
