Mandatul noii echipe a Comisiei Europene a început cu o revizuire agresivă în jos a prognozelor de creştere economică pentru o mare parte din statele europene din cauza lipsei investiţiilor şi a tensiunilor cu Ucraina şi a celor din Orientul Mijlociu, şi cu apelul noului comisar al economiei, francezul Pierre Moscovici, ca fiecare guvern din UE şi fiecare instituţie europeană să-şi asume responsabilitatea pentru stimularea creşterii economice.
CE estimează în prognoza economică de toamnă că economia zonei, care absoarbe cea mai mare parte a exporturilor româneşti, va creşte cu doar 1,1% anul viitor. În prognoza de primăvară, creşterea era de 1,7%. Revizuirile au fost mari, de aproape un punct procentual, în special în cazul Germaniei şi Franţei, cele mai mari economii din zona euro, scrie Financial Times.
„Nu există o singură soluţie, una simplă, pentru provocările pe care le are în faţă economia europeană. Trebuie să ne asumăm cu toţii responsabilităţile, în Bruxelles, în capitalele europene şi în regiunile noastre, pentru a genera creştere mai puternică şi un boost real locurilor de muncă pentru cetăţenii noştri“, scrie Moscovici în comunicatul care însoţeşte prognoza de toamnă.
CE cere politici bugetare „credibile“, reforme structurale „ambiţioase“ şi investiţii, de care este „atât de mult nevoie“.
Germania, motiv de îngrijorare
Comisia a remarcat în special încetinirea investiţiilor germane în echipement privat şi a notat că declinul din cel de-al doilea trimestru a întrerupt revenirea care a început anul trecut.
„Tensiunile gopolitice şi îngrijorările privind evoluţia economiilor partenerilor comerciali importanţi s-ar putea să fi determinat firmele să adopte o atitudine de genul «aşteaptă să vezi ce se întâmpl㻓, se arată în analiza privind Germania. Analiştii de la Bruxelles asigură totuşi că cererea internă şi externă îşi revine, incertitudinile externe se reduc, iar condiţiile de finanţare favorabile rezistă. În acest context investiţiile companiilor „ar trebui să-şi revină în 2015“.
CE apreciază că inflaţia din zona euro va rămâne mai mică decât ţinta de puţin sub 2% a BCE până cel puţin în 2016. Aceasta va mări, probabil, aşteptările ca banca centrală a zonei euro să apeleze la măsuri neconvenţionale mai agesive precum achiziţii la scară largă de obligaţiuni suverane sau de alte active pentru a feri economia de deflaţie.
Creşterea şi inflaţia slabă vor face dificilă revenirea economiei din criză cauzând probleme pentru ţările puternic îndatorate ca Italia, Grecia şi Spania.
Prognoza CE aduce veşti încurajatoare mai ales pentru Irlanda, a doua ţară din zona euro care a cerut bailout internaţional, în 2010. Economiştii Comsiei au calculate că PIB-ul irlandez va creşte cu 4,4% anul acesta, de departe cel mai rapid avans din UE.
De asemenea, anul viitor nicio ţară din UE nu va fi în recesiune, comparative cu patru (Italia, Cipru, Finlanda şi Croaţia) anul acesta.
