Reacţia Uniunii Europene la provocările geopolitice şi crizele din ultimii ani este o direcţie mai clară spre mai multă integrare şi consens în decizii, adică spre mai multă Uniune, spun mulţi observatori. Mai mult de atât, crede un comentator de la The Wall Street Journal, îndepărtarea SUA de aliaţii europeni şi apropierea de Rusia sub ghidajul lui Donald Trump a reînviat Europa, în timp ce SUA se împiedică.
Sutele de miliarde de euro pe care Germania are de gând să le cheltuiască pentru reînarmare şi stimulare economică sunt doar câteva din multele semnale că UE ar putea să iasă din stagnare. Uniunea Europeană nu este completă. Mult timp s-a vorbit de avantajele de productivitate a muncii şi competitivitate pe care SUA le au în faţa statelor europene.
Oameni influenţi şi care şi-au demonstrat calitatea în vremuri de criză, precum fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, au venit cu planuri stufoase pentru recuperarea decalajului de competitivitate, dar acestea au fost considerate prea complexe pentru a putea fi realizate de o Uniune prea fragmentată. În faţa urgenţelor apărute în ultimele luni, Comisia Europeană a reînviat planul pentru crearea unei uniuni a pieţelor de capital, scopul fiind de a transforma în investiţii în active europene economiile de mii de miliarde de euro ale europenilor.
Este o iniţiativă asupra căreia a insistat până şi Ungaria lui Viktor Orban, care de când Rusia a atacat Ucraina a devenit o piedică în calea consensului european. Executivul european a propus recent un set de măsuri care include stimulente fiscale pentru a-i convinge pe europeni să-şi transforme economiile în investiţii, reevaluarea cerinţelor de capital pentru creditori şi asigurători şi o supreveghere mai centralizată a pieţei. „Este vorba de construirea de soluţii care să ne permită accesul la resursele europene, care sunt chiar mari“, a explicat pentru FT comisarul european pentru servicii financiare Maria Luís Albuquerque.
Barierele din calea investiţiilor transfrontaliere şi tendinţa europenilor de a păstra banii sub formă de economii în loc să investească înseamnă că 11.600 miliarde de euro, circa o treime din avuţia privată din UE, stăteau degeaba în conturi în bănci şi în rezerve de cash în 2023, potrivit datelor CE. Comisarul Albuquerque vrea să-i încurajeze pe cetăţenii UE să cumpere acţiuni ale companiilor europene şi să investească în produse europene. Pentru aceasta, Comisia vrea să convingă guvernele să le acorde acestor oameni tratament fiscal favorabil.
„Ideea este să le oferim europenilor cu economii o soluţie de a investi în Europa. Oportunităţile vor fi acolo. La apărare, în special, cred că banii vor veni în mod natural“, a spus comisarul portughez. Însă CE nu are putere asupra regimurilor fiscale naţionale, ceea ce înseamnă că „nu poate decât să recomande“. Încercări anterioare de a integra pieţele de capital europene s-au lovit de rezistenţa statelor membre reticente să accepte supraveghere centrală şi armonizarea legilor insolvenţei la nivelul UE. De asemenea, rezistenţă a venit şi de la Germania, care s-a împotrivit unei scheme comune de asigurare a depozitelor.
„Niciunul din noi nu este suficient de mare pentru rezolvarea problemelor, pentru a fi eficient şi găsi răspunsuri atât pentru nevoile cetăţenilor, cât şi pentru cele ale companiilor“, a spus Albuquerque. „Principala problemă este fragmentarea.“ Însă lideri ai UE au cerut recent CE să finalizeze integrarea pieţelor de capital. „Nu cred că mai trebuie inventat ceva. Totul este acolo. Ideea este să le facem să funcţioneze.“ Un element important al planului este de a da Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) supravegherea directă a anumitor entităţi după modelul US Securities and Exchange Commission, care este atât o autoritate de reglemetare, cât şi una de supraveghere.
Propunerea nu convine economiilor mai mici precum Irlanda şi Luxemburg, care au sectoare finaciare dezvoltate puternic şi preferă supraveghere locală, nu în ultimul rând pentru că sunt considerate paradisuri fiscale. O altă propunere a CE este de a reînvia securitizarea, practica de a împacheta creditele în titluri de valoare vandabile şi puse pe piaţă. Acest lucru ar putea aduce mai multe resurse pentru bănci şi încuraja creditarea bancară. Unul din rolurile pieţei comune de capital ar fi de a face mai uşor pentru afacerile din statele membre ale UE să acceseze finanţare din alte state UE, permiţând astfel companiilor mici să crească şi să creeze locuri de muncă.
În plus, piaţa comună de capital ar oferi protecţie mai mare afacerilor şi investitorilor deopotrivă prin diversificare. Studiile stufoase ale italienilor Enrico Letta şi Mario Draghi despre îmbunătăţirea competitivităţii europene fac din uniunea pieţelor de capital baza pentru finanţarea tranziţiei verzi şi digitale.
„Uniunea pieţelor de capital este Inflation Reduction Act european“, declara anul trecut preşedintele Consiliului European de atunci Charles Michel, făcând referire la pachetul de reglementări, subvenţii şi stimulente prin care Washingtonul, în timpul mandatului de preşedinte al lui Joe Biden, a atras investiţii în industria verde a SUA inclusiv din partea companiilor europene. Uniunea pieţelor de capital a fost una din priorităţile preşedinţiei maghiare a Consiliului UE în cadrul eforturilor de a creşte competitivitatea economiei europene. Miza este pierderea cursei în faţa SUA şi Chinei.
