Uniunea Europeană plănuieşte cea mai amplă relaxare a regulilor sale privind fuziunile corporative din ultimele decenii, pe fondul presiunii tot mai mari asupra Europei de a crea „campioni globali” capabili să concureze cu rivalii din SUA şi China.
Comisia Europeană va acorda o importanţă mai mare „inovaţiei, investiţiilor şi rezilienţei pieţei interne” atunci când decide dacă aprobă tranzacţiile, potrivit unui proiect văzut de FT.
Schimbarea propusă ar marca cea mai radicală transformare iniţiată de Bruxelles din anii 2000, când autorităţile de concurenţă puneau efectele fuziunilor asupra consumatorilor în centrul deciziilor lor.
Noile direcţii privind fuziunile, care sunt încă supuse modificărilor, ar extinde criteriile pe baza cărora Bruxelles-ul evaluează dacă o fuziune este acceptabilă.
Dacă vor fi adoptate de Comisie, noua abordare ar reflecta o schimbare mai largă a climatului politic de pe continent, unde există tot mai multe apeluri pentru a permite apariţia unor „campioni europeni” capabili să rivalizeze cu giganţii corporativi din SUA şi China.
„Aceste orientări reprezintă o ruptură faţă de trecut”, a declarat un oficial al UE, numindu-le „o abordare ambiţioasă care reflectă realităţile unei competiţii globale din ce în ce mai dificile”.
Pentru a creşte competitivitatea, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susţinut un „nou mod de abordare” a politicii de concurenţă, care să fie „mai favorabil companiilor care se extind pe pieţele globale”.
Totuşi, această abordare s-a confruntat cu opoziţie din partea unor state membre cu orientare liberală şi a unor segmente din cadrul Comisiei, care se tem că relaxarea restricţiilor privind fuziunile ar putea afecta inovaţia, reduce investiţiile şi determina creşterea preţurilor pentru bunuri şi servicii.
