Compania americană Uber, care face legătura prin intermediul unei aplicaţii pentru smartphone‑uri între pasageri şi cel mai apropiat şofer profesionist sau neprofesionist dispus să ofere contra cost servicii de transport, a fost evaluată la 40 de miliarde de dolari după ce a atras 1,2 miliarde de dolari de la investitori în runda de finanţare de joi, scrie Financial Times. Valoarea Uber a crescut semnificativ faţă de luna iunie, când echivala 17 miliarde de dolari. Grupul american şi‑ar putea lansa serviciile şi în Bucureşti anul viitor, în condiţiile în care a început deja discuţiile cu potenţiali clienţi din mediul de business şi cu companii care au flote de maşini şi şoferi.
Cu o capitalizare de 40 de miliarde de dolari, start‑up‑ul de tehnologie înfiinţat în 2010 este una dintre cele mai valoroase companii private la nivel mondial şi devansează numeroase companii de transport listate la bursă, printre care grupurile aeriene Delta Air Lines, American Airlines, United Continental, furnizorii de servicii de închirieri auto Hertz şi Avis, dar şi reţelele de socializare Twitter şi Linkedin.
Uber a acumulat pănă acum peste 2,7 miliarde de dolari de la mai mulţi investitori, printre care managerii de fonduri mutuale Fidelity Investments şi Wellington Management. Runda de finanţare de joi a strâns câţiva investitori noi, printre care fondul de investiţii Qatar Investment Authority şi cel puţin două fonduri de hedging, Valiant Capital Partners şi Lone Pine Capital.
Cele 1,2 miliarde de dolari obţinute joi de grupul Uber îi vor permite să îşi extindă numărul de angajaţi, să aducă noi şoferi în companie, să testeze un serviciu de livrări şi să ofere preţuri subvenţionate în câteva dintre cele 250 de oraşe la nivel mondial în care îşi desfăşoară activitatea, notează Wall Street Journal.
O parte din finanţare va fi destinată protejării propriilor servicii. Uber s‑a confruntat în multe dintre aceste oraşe cu diverse reglementări la nivel local, cu legi care forţau furnizorii de astfel de servicii să se conformeze standardelor de siguranţă şi de muncă specifice firmelor de taxi. Compania a fost nevoită să întrerupă activitatea pe anumite pieţe iar în Europa taximetriştii din mai multe capitale au organizat proteste împotriva Uber, pe motiv că oferă servicii fără a respecta legislaţia privind transportul de persoane.
Aceste controverse nu i‑au speriat însă pe investitori iar prin contribuţia acestora, extinderea rapidă la nivel global ar trebui să ajute la depăşirea obstacolelor.
“Expansiunea la nivel internaţional este probabil tema‑cheie a finanţării. Suntem foarte încrezători în poziţia pe care o avem pe piaţa internă iar iniţiativele noastre reale de creştere sunt concentrate pe zona internaţională”, a spus Bill Gurley, membru în consiliul de administraţie al Uber.
