• Leu / EUR4.8909
  • Leu / GBP5.7696
  • Leu / USD4.7450
Business Internaţional

Companiile aeriene low-cost se grabesc sa profite de extinderea UE

Companiile aeriene low-cost se grabesc sa profite de extinderea UE

Dezvoltarea Wizz reflecta clar impactul combinat al liberalizarii pietei aeriene a UE si al expansiunii acesteia

16.03.2007, 21:03 57

Cand Uniunea Europeana si-a deschis granitele in fata a opt tari fost comuniste cu trei ani in urma, oficialii companiilor aeriene din Europa de Vest au privit catre est si au vazut o multime de oameni saraci care nu-si permiteau sa cumpere bilete de avion, scrie The Wall Street Journal.
Jozsef Varadi, un intreprinzator ungar, a remarcat oportunitatile. Chiar si sub regimul comunist, cei 39 de milioane de locuitori ai Poloniei calatorisera foarte mult, inghesuindu-se in masini Fiat 126 si plecand in cautarea de locuri de munca departe de casa. Varadi era sigur ca si mai multi vor intra in miscare in momentul in care Marea Britanie si Irlanda urmau sa-si deschida pietele muncii pentru est-europeni.
Solutia: crearea unei companii aeriene cu preturi destul de scazute pentru a rivaliza cu cel mai popular mijloc de transport din regiune: autobuzul.
Astazi, Wizz Air, compania pe care Varadi a creat-o la sfarsitul anului 2003, detine o pozitie importanta in randul companiilor aeriene low-cost care transporta multimi intregi de polonezi, unguri si alti est-europeni in Europa Occidentala, tarifele pentru o calatorie dus incepand de la 20 de euro, cu taxe incluse.
Aproape un milion de est-europeni s-au indreptat catre Marea Britanie, Irlanda, Suedia, Germania si alte tari europene din momentul in care UE s-a extins de la 15 la 25 de tari in 2004. Astfel, spatiul aerian est-european a devenit una dintre pietele aeriene cu cel mai rapid ritm de crestere din lume. Gigantii vest-europeni din domeniu Ryanair Holdings si EasyJet s-au alaturat si ei tendintei.
Dezvoltarea Wizz reflecta clar impactul combinat al liberalizarii pietei aeriene a UE si al expansiunii acesteia. Numarul polonezilor care locuiesc in Londra, de exemplu, a crescut atat de mult, incat unele cinematografe subtitreaza filmele in poloneza. 12 orase poloneze au in prezent legaturi aeriene cu un numar egal de aeroporturi din Marea Britanie. Numarul muncitoritorilor calificati din Polonia care s-au indreptat catre Marea Britanie este atat de mare, incat salariile din Polonia sunt in crestere, in incercarea de a readuce o parte a acestora in tara.
Wizz se dezvolta pe fondul unei tendinte mai ample manifestate in cadrul industriei aviatice globale in cadrul careia companiile sunt in cautare de noi piete, confruntandu-se cu o concurenta din ce in ce mai stransa. Muncitori din Asia, Africa si America Latina pleaca in cautare de locuri de munca peste granite. Companiile aeriene reactioneaza prin abordarea unei noi categorii de calatori, a prietenilor si rudelor care merg in vizita.
"Traficul etnic", cum mai este cunoscut in randul companiilor aeriene, are multe forme. Emirates Airline din Dubai si-a inceput activitatea in urma cu doua decenii, transportand muncitori din India si Pakistan catre locuri de munca pe campuri petroliere si santiere de constructii din Orientul Mijlociu. Din randul companiilor americane, Delta Air Lines a lansat recent un serviciu non-stop de la New York catre Kiev, capitala Ucrainei, si Acra, Ghana, in parte pentru ca atat de multi oameni vin in State in cautarea unui loc de munca. Acum, Delta intentioneaza sa adauge noi relatii: Bucuresti, Romania, si Lagos, Nigeria.
Companiile se pot baza pe aceasta categorie de calatori, desi preturile la care sunt transportati sunt reduse. Din punct de vedere al acestei categorii, traficul este mai previzibil pentru companiile aeriene.
Pentru a obtine profituri constante de pe aceasta piata cu volume ridicate si marje reduse, companiile trebuie sa se adapteze. De exemplu, din moment ce multi membri ai imensei comunitati de indieni din Marea Britanie nu au carduri de credit, British Airways a desemnat o agentie specializata de turism care sa distribuie biletele prin intermediul unei retele de retail, care include restaurante indiene si magazine de produse de bacanie.
Multi din cei care calatoresc cu Wizz si cu celelalte companii low-cost est-europene, cum ar fi compania slovaca SkyEurope Airlines si divizia Centralwings a Lot Polish Airlines, nu vorbesc nicio limba straina. Astfel, Wizz are insotitori de zbor pentru fiecare tara.
Spre deosebire de imigrantii din alte vremuri, cei din zilele noastre pot avea legaturi constante cu tarile de origine prin intermediul telefoniei mobile, internetului, acest lucru impulsionand traficul. In interiorul Europei, oportunitatile de a calatori in acest fel sunt uriase, pentru ca distantele sunt relativ mici. Comunitati semnificative de expatriati se formeaza pe intreg continentul.
Varadi si-a dat seama de potentialul urias in momentul in care a inceput sa lucreze in sectorul aviatiei in 2001 ca si CEO al companiei ungare de stat Malev Hungarian Airlines. Fost director in cadrul P&G, Varadi a condus Malev pe timpul crizei izbucnite in urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001. Una din realizarile sale a fost reprezentata de un acord de inchiriere de avioane de la International Lease Finance, o divizie a gigantului american din domeniul asigurarilor AIG Group, pentru Malev. Directorul executiv al International Lease Finance isi aminteste ca a fost uimit de "spiritul antreprenorial" al lui Varadi.
In 2003, pe fondul alegerilor din Ungaria, care au starnit spiritele in cadrul Malev, Varadi, pe atunci in varsta de 35 de ani, a fost obligat sa demisioneze. In cateva luni, el a convins cinci fosti colegi sa-si paraseasca locurile de munca si sa-l ajute sa creeze o companie aeriana care sa profite de extinderea UE pe 1 mai 2004.
In urma extinderii, companiile din Estonia si Slovenia puteau zbura intre orice aeroporturi din Europa. Aceasta libertate a reprezentat o oportunitate pentru companiile low-cost. De asemenea, Marea Britanie, Irlanda si Suedia
si-au deschis pietele muncii, permitandu-le est-europenilor sa munceasca legal aici. Multi directori de companii aeriene din Europa de Vest s-au declarat sceptici cu privire la est-europeni.
Varadi a considerat ca va putea profita de aceasta noua piata prin atragerea celor care obisnuiau sa calatoreasca cu autobuzul, trenurile subventionate si masini vechi. In acest scop, Varadi a creat Wizz dupa modelul Ryanair: a inghesuit cat mai multe scaune intr-un avion, a redus cat mai mult preturile pentru gustarile luate pe timpul zborului si a extins programul de zbor, de la 5 dimineata pana la miezul noptii. Dupa acelasi model, Varadi a ales sa nu-si lanseze compania la un aeroport dintr-un mare oras, oprindu-se in schimb la Katowice, un oras polonez cu mine de carbune, fabrici de automobile si aproape fara trafic aerian. Atractia orasului: o populatie de 10 milioane de locuitori. Insa oficialii aeroportului de aici au fost foarte greu de convins ca ungurii chiar aveau intentii serioase.
Urmatoarea provocare: atragerea de pasageri. Varadi era constient de faptul ca noile marci pot ajunge sa domine o piata rapid daca au o imagine de calitate si valoare. Varadi stia ca trebuie sa se miste rapid pentru a atrage atentia, pentru ca si alte companii low-cost incepeau sa se extinda in Europa.
"Am vrut sa socam piata", a spus Chris Nurko, pe atunci manager al firmei britanice de consultanta in marketing FutureBrand, care a consiliat echipa lui Varadi.
Mai intai, trebuia ales un nume pentru companie. Echipa a luat in considerare 150 de cuvinte posibile si in cele din urma a prezentat logo-urile Hop, Zoom, Tutti si Wizz unor grupuri alcatuite din consumatori din Polonia si Ungaria. Dupa patru ore a fost ales Wizz, iar pentru a atrage mai multa atentie, acesta este scris in litere roz si purpurii pe avioanele companiei sub forma "W!ZZ" cu semnul exclamarii. Urmatorul pas, inchirierea avioanelor,
s-a dovedit a fi mai usor decat anticipase Varadi, insa finantarea a fost mai dificila. Luand in considerare scepticismul cu care investitorii occidentali urmau sa priveasca o companie aeriana ungara aflata la inceput, Varadi s-a folosit de cele mai bune contacte pe care le avea. Una din relatiile sale i l-a prezentat pe Van DuBose, un fost bancher de investitii din cadrul Goldman Sachs din Londra care l-a ajutat sa stranga 3 milioane de euro sub forma de capital de baza. Pentru a opera ca linie aeriana europeana, Wizz avea nevoie de cel putin 51% capital european.
Varadi nu a mai reusit sa obtina finantare suplimentara, insa a decis sa lanseze compania oricum. Angajatii Wizz au inceput sa distribuie brosuri promotionale in Internet cafe-uri si scoli de limbi straine din Katowice. Acestia au reusit sa produca si sa difuzeze o reclama pe posturile locale de televiziune.
Primul zbor, realizat de Wizz pe 19 mai, a fost un succes. Traficul a continuat sa creasca in acel an, pe masura ce compania a adaugat noi aparate de zbor flotei sale. Avand in vedere numarul mare de pasageri care zburau pentru prima data, angajatii Wizz aveau nevoie de pregatire speciala pentru a sti cum sa se poarte cu cei care erau speriati, refuzau sa stea pe scaun, sa-si puna centura de siguranta sau sa nu fumeze, isi aminteste un oficial al companiei.
In 2005, Varadi a reusit sa atraga finantare de 40 de milioane de euro. Cateva luni mai tarziu, Wizz a comandat 12 aparate de zbor A320 noi de la Airbus, un an mai tarziu comandand inca 20 de astfel de aparate.
Anul trecut, tarifele scazute ale Wizz au atras 3 milioane de pasageri. In prima jumatate a anului trecut, Wizz detinea 15% din piata poloneza din punct de vedere al numarului de pasageri, situandu-se pe pozitia secunda dupa Lot, conform datelor Polish Civil Aviation Authority.
Presiunile asupra preturilor venite din partea clientilor si companiilor rivale sunt foarte intense. Varadi spune ca asemeni Ryanair, Wizz se concentreaza mai mult pe mentinerea costurilor la un nivel scazut, o strategie ce i-a permis companiei sa inregistreze un profit operational, a carui valoare nu a fost dezvaluita totusi de oficialii companiei.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8909
Diferență: -0,3687
Ieri: 4.9090
Azi: 4.7450
Diferență: -0,0926
Ieri: 4.7494
Azi: 5.7696
Diferență: -0,5858
Ieri: 5.8036
Azi: 5.0380
Diferență: -0,1783
Ieri: 5.0470