În Polonia, cea mai mare economie şi putere militară din regiune, decizia României de a permite unor avioane americane să utilizeze baze militare de pe teritoriul ei pentru a participa la operaţiunile contra Iranului a fost interpretată ca răspuns pozitiv la dorinţa SUA de a se folosi o bază din partea „poloneză“ a Europei.
Urmarea imediată a deciziei luate la Bucureşti a fost că liderii politici polonezi au fost întrebaţi dacă Polonia va fi împinsă în conflictul armat din Iran. „Nu există planuri ca noi să ne alăturăm războiului. Nici măcar nu am ştiut decizia finală sau data începerii“, a asigurat într-un interviu pentru Rzeczpospolita ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski. Polonia este în principiu un aliat de nădejde al Washingtonului în regiune.
Însă după ce preşedinte al SUA a devenit Donald Trump, entuziasmul din relaţie s-a mai temperat, cel puţin la nivel de mesaj. Cum preşedintele polonez şi premierul fac parte din tabere politice diferite, şi modurile în care Polonia abordează în prezent relaţia cu SUA sunt cumva împărţite. Totuşi, „nu avem baze de împrumutat americanilor“.
Apoi, „preşedintele Karol Nawrocki a declarat deja că nu va accepta participarea militară a Poloniei la acest război“, a precizat ministrul Sikorski, referindu-se la conflictul din Iran. Sikorski face parte din tabăra premierului Donald Tusk.
În Ungaria lucrurile sunt mai simple. Premierul Viktor Orban, care conduce guvernul şi politica externă a ţării, şi-a creat imaginea de prieten bun cu Trump. Aceste lucruri readuc în atenţie interesele SUA în regiune şi participarea celei mai mari economii şi puteri militare din lume la dezvoltarea economică a Europei de Est.
În ceea ce priveşte energia, situaţia este clară. SUA sunt principalul furnizor de gaze naturale lichefiate al Poloniei. Carburantul american are o pondere de peste 75% în importurile de GNL ale Poloniei. Iar acest tip de gaz acoperă o treime din necesarul de gaze naturale al ţării. Altfel, Polonia îşi extrage propriile gaze, dar în afara ţării, în apele Norvegiei.
Ungaria nu importă deocamdată gaze americane, dar o va face, dacă sunt avute în vedere declaraţiile recente ale oficialilor maghiari. Importă însă masiv gaze naturale prin conducte din Rusia. Până la oprirea tranzitului prin oleoductul Drujba pe teritoriul ucrainean, importa masiv şi petrol din Rusia. Însă Budapesta depinde de clemenţa Washingtonului, a lui Trump, pentru a putea continua să importe energie rusească.
Dintre ţările din regiune, România stă cel mai bine la producţia proprie de gaze şi petrol. SUA sunt un numitor comun în Europa de Est în ceea ce priveşte tehnologia nucleară. Polonia îşi contruieşte prima sa centrală atomică în colaborare cu americanii. Toate statele au planuri pentru construirea de reactoare modulare de mici dimensiuni cu tehnologie americană. În ceea ce priveşte investiţiile americane, diferenţele între ţări sunt clare.
Potrivit datelor AmCham Polonia, la sfârşitul anului 2021 valoarea investiţiilor efectuate de companiile americane în această ţară s-a situat la 26,1 miliarde de dolari, la active de aproape 59 de miliarde de dolari. Aproape jumătate din capitalul american a fost investit în industrie, dar în ultimii ani s-a simţit reorientarea către servicii. Investiţiile companiilor americane susţineau în 2023 peste 327.000 de locuri de muncă în Polonia.
Numărul de companii cu capital american cu operaţiuni acolo a fost de peste 1.550. Companiile americane reprezintă al doilea grup ca mărime de investitori străini. Investiţiile lor echivalează cu mai mult de 4% din PIB-ul ţării. Cifrele băncii centrale poloneze plasează investiţiile americane la 28,4 miliarde de dolari la finalul anului 2024, acestea incluzând şi intrările făcute prin intermediul vehiculelor cu scop special din alte ţări. Şi după acest criteriu SUA sunt pe locul doi la investiţii în Polonia.
În România, în 2023 stocul investiţiilor directe din SUA s-a situat la 8,9 miliarde de dolari, în creştere cu 16% faţă de anul anterior, arată datele AmCham România. Acest lucru a propulsat SUA de pe locul 5 pe 4 în clasamentul celor mai mari investitori străini. SUA sunt, de asemenea, cel mai mare investitor străin din afara UE al României. În 2022, numărul de companii americane cu operaţiuni locale a fost de 1.017. Numărul lor de angajaţi - 119.528
În ceea ce priveşte Ungaria, 2025 a fost anunţat de către guvernul Orban ca un an record pentru investiţiile americane în această ţară. De altfel, 2025 ar fi începutul unei noi „epoci de aur“ pentru relaţiile maghiaro-americane. Totul are de-a face, bineînţeles, cu relaţia specială pe care Orban o are cu Trump. În 2025, companiile americane au adus în Ungaria investiţii echivalente cu 500 de milioane de euro, după cum a spus ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto.
Venirea companiilor americane a fost facilitată cu ajutor de la statul maghiar. Potrivit ministrului, un personaj loial lui Orban, în Ungaria au operaţiuni peste 1.500 de companii americane, care au creat circa 100.000 de locuri de muncă, desigur, cu ajutorul guvernului. Conform datelor băncii centrale maghiare, în 2023 stocul ISD americane se ridica la 9,4 miliarde de dolari, companiile cu capital american reprezentând al patrulea grup de investitori ca mărime – 9% din totalul stocului de ISD, spun autorităţile maghiare.
Datele diferă în funcţie de sursă, de metodologia de calcul şi de cine face declaraţiile. De când sunt disponibile cele mai recente informaţii oficiale, situaţia s-a mai schimbat. Spre exemplu, în Polonia o megainvestiţie istorică a Intel a căzut deoarece gigantul american de tehnologie a ales să se retragă din Europa pentru a se concentra pe investiţiile de acasă.
Însă în locul lui a venit Microsoft, care la începutul anului trecut a prezentat investiţii de 700 de milioane de dolari într-un proiect polonez mai mare. Zilele trecute, Amazon a anunţat că va investi 6,2 miliarde de dolari (23 de miliarde de zloţi) în Polonia în perioada 2026-2028. Spre comparaţie, în 2012-2025 investiţiile poloneze ale Amazon au fost de 45 de miliarde de zloţi.
