Companiile germane care au pierdut accesul direct la piaţa rusă din cauza războiului par să se adapteze şi continuă să exporte în Rusia, dar prin vecini. Livrările de maşini germane în Kîrgîzstan au explodat cu 4.000%

Bogate în petrol ÅŸi gaze naturale sau doar bine poziÅ£ionate stra­tegic, dar cu economii nedez­vol­tate, statele din Asia Centrală ÅŸi din zona Mării Caspice au atras atenÅ£ia marilor puteri mai ales după marea ruptură dintre SUA ÅŸi China ÅŸi după ce răz­boiul pornit de Rusia contra Ucrainei a arun­cat Europa într-o criză a energiei. Comisia Europeană, Washington, Beijing ÅŸi până ÅŸi Budapesta le vor acum în sfera lor de influ­enţă, mai ales că regiunea este considerată curtea din spate a unei Rusii vlăguite de război. Ce surprinde este cum în ultima vreme cu aceste regiuni ÅŸi-a creat noi legături Germania. 

Kîrgîzstanul a importat din Germania în primul trimestru bunuri de 76 de milioane de dolari, o sumă aparent mică, dar care este de aproape cinci ori mai mare decât nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit agenţiei de presă azere Trend, care citează statistica oficială kârgâză. O analiză a Reuters spune altceva, însă, şi anume că în a­ceeaşi perioadă exportu­rile Germaniei către Kîr­gîzstan au explodat cu aproape 1.000%.

Statistica germană arată că ex­porturile de vehicule cu motor au erupt cu 4.000%. Iar aceste lucruri ridică un mare semn de întrebare: care este de fapt des­tinaţia finală a acestor bunuri? Nu cumva Rusia? Dar nu poate fi ignorată nici posibili­tatea ca Germania să încerce să-şi construiască o poziţie strategică într-o regiune cu importan­ţă geostrategică şi mai ales energetică. De ase­menea, companiile ger­mane nu pot ignora nicio piaţă de desfacere sau furnizori de materii prime acum că pierd ac­cesul direct la piaţa rusă. Tot Trend scrie că în ia­nuarie şi februarie importu­rile de produse minerale ale Turkmenistanului din Germania s-au triplat la 2,4 milioane dolari, în condiţiile în care importurile generale din această ţară au scăzut cu 32%.

Turkmenistan este ţară exportatoare de gaze şi de pe teritoriul ei ar putea porni un nou gazoduct, Trans-Caspian Gas Pipeline, care va trece prin Azerbaidjan pentru a ajunge în UE. La începutul acestei luni, la puţin timp după ce o nouă constituţie a fost aprobată prin referendum în Uzbekistan, preşedintele uzbek Şavkat Mirziyoyev a efectuat o vizită de două zile în Germania, notează The Diplomat. Misiunea lui a fost să atragă investiţii străine pentru construirea „Noului Uzbekistan“. Acolo, el s-a întâlnit cu cancelarul german Olaf Scholz şi cu executivi din circa 30 de companii şi bănci mari germane.

Vizita n-a stârnit mult interes în presa germană, dar a fost urmărită şi descrisă pas cu pas de presa uzbekă. Astfel, publicul a aflat că Mirziyoyev vede în Germania un partener „de încredere şi strategic“ şi că legăturile comer­ciale dintre cele două state s-au dublat. De ase­menea, cu ocazia vizitei au fost încheiate acor­duri bilaterale de 9 miliarde dolari care aco­peră de la cooperare în domeniul energiei verzi la minerit, industria chimică, farma, mo­dernizarea infrastructurii de transport şi digi­ta­lizarea agriculturii. Absente din informările uzbece sunt menţiunile despre Ucraina, Rusia sau respectarea drepturilor omului în Uzbe­kistan, aceasta din urmă fiind o chestiune sensibilă pentru germani.

În prezent, în ţara asiatică sunt implemen­tate peste 60 de proiecte în valoare de 5 mili­arde euro de către parteneri germani. Este un volum de investiţii record. Uzbekistan are re­zerve considerabile de gaze naturale, dar in­dus­tria de profil nu este bine dezvoltată. Deşi în mod normal este exportator, în această iar­nă a trebuit să importe gaze din Turkmenistan şi Rusia pentru a acoperi consumul intern. În zilele bune, Uzbekistanul exportă gaze mai ales în China, la fel făcând şi Kazahstanul.

De aceea, analiştii geopolitici cred că în­cer­cările recente ale Rusiei de a-şi apropia aceste state central-asiatice au ca scop con­trolul exportu­rilor de energie către China. Germania poate ajuta cu tehnologie Uzbe­kis­tanul să-şi pună pe picioare industria energe­tică. Din Kazahstan, Germania importă pe­trol, iar aceste importuri au crescut în ultimele luni. În aprilie, livrările s-au majorat cu 150% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

Ţiţeiul este exportat prin conducte şi tranzitează teritoriul Rusiei. Azerbaijan, care face parte din grupul ţărilor din regiunea Caucaz, este deja un exportator consacrat de gaze către UE şi are aspiraţii de economie modernă.

În relaţiile comerciale cu Germania, are excedent. În schimb, companiile germane nu au prezenţă majoră acolo. Dar cele mai recente acorduri şi proiecte, cum ar fi investiţii într-un complex mare de producţie de aluminiu, arată că acest lucru se va schimba în curând. Reuters a urmărit relaţiile Germaniei cu ţările din Asia Centrală şi Caucaz vecine Rusiei şi a constatat că exporturile germane au crescut dubios de mult în primele luni ale anului. Acest lucru trezeşte îngrijorări că produsele germane sunt reexportate pentru a-i ajuta pe ruşi să ocolească sancţiunile impuse de Occident Rusiei. Valoarea exporturilor Germaniei către Rusia s-a prăbuşit cu aproape 50% în primul trimestru. În acelaşi timp, exporturile către Kârgâzstan au sărit în sus cu 949%, cele către Georgia cu 92%, către Kazahstan cu 136%, către Armenia cu 172% şi cele către Tadjikistan cu 154%. Armenia, Kazahstan şi Kârgâzstan sunt într-o uniune vamală cu Rusia şi Belarus.