Business Internaţional

Concluzia summitului istoric dintre Trump şi Putin: „Urmează o pantă alunecoasă spre o lume violentă, mai întunecată - din Europa şi până în Asia, Trump distruge alianţele cu democraţiile în timp ce-şi face prieteni printre liderii autoritari“

Concluzia summitului istoric dintre Trump şi Putin:...

Autor: Bogdan Cojocaru

17.07.2018, 22:07 1120

Pentru a înţelege ce înseamnă pentru America şi Europa întâlnirea istorică dintre Trump şi Putin de la Helsinki trebuie văzut în primul rând contrextul: preşedintele american mai întâi a caracterizat UE ca fiind un „adversar“ şi şi-a criticat la Bruxelles aliaţii din NATO, tensionând astfel legăturile cu aceştia, apoi a subminat poziţia premierului britanic Theresa May în procesul de Brexit, ceea ce ar putea slăbi UE. În întâlnirea cu Putin, Trump a adoptat o atitudine cooperantă cu preşedintele rus. 

Aceasta cu toate că  Rusia este considerată în Europa de Vest şi în SUA agresoare, fie că este vorba de amestecul în alegerile care l-au făcut pe Trump preşedinte, în alegerile din Franţa şi Germania, de agresiunile din Ucraina sau de atacul cu otravă neurotoxică din Marea Britanie.

The Guardian a rezumat astfel summitul Trump-Putin: „O pantă alunecoasă spre o lume violentă, mai întunecată - din Europa şi până în Asia, Trump distruge alianţele cu democraţiile în timp ce-şi face prieteni printre liderii autoritari“. De altfel, pentru declaraţiile legate de această întâlnire cu Putin Trump şi-a găsit critici în mai toate ziarele mainstream din Marea Britanie şi de peste tot în Europa Occidentală şi chiar în rândul republicanilor americani, partid din care  face parte preşedintele SUA. Din titlurile de presă, chiar şi din cea de obicei pro-Trump, şi din comentariile analiştilor se desprinde o idee comună: la summitul de la Helsinki, Putin este cel care a ieşit învingător. Marii pierzători sunt chiar SUA, apoi Marea Britanie şi Europa, Ucraina inclusiv.

Haaretz, unul dintre cele mai respectate ziare din Israel, printr-o opinie semnată de ziarista americană Claire Berlinski, titrează că „la Helsinki, Trump şi Putin tocmai au sfâşiat Europa. Consecinţele vor fi catastrofale.“ Aceasta pentru că „o strângere de mână trădătoare la Helsinki a şters pur şi simplu 70 de ani de pace în Europa“, de ordine liberală construită  de America. Voice of America împărtăşeşte aceeaşi idee.

The Independent, din Marea Britanie, scrie de asemenea că Trump face schimb de complimente cu Putin şi părăseşte Europa. „Ar trebui să ne temem.“

Huffington Post, un prestigios ziar american, scrie că europenii sunt alarmaţi de atitudinea „ridicolă“ a preşedintelui american faţă de Rusia şi citează, printre alţii, un parlamentar britanic care spune că Trump trimite altor state ameninţate de Moscova mesajul că „sunteţi pe cont propriu“.

Un alt parlamentar britanic, Damian Collins, explică pentru HuffPost că „a nega dovezile amestecului Rusiei în SUA este ca şi cum ai spune altor state care se confruntă cu aceleaşi probleme să se descurce singure“.

În timpul conferinţei de presă de după summitul cu Putin Trump a refuzat o confruntare cu preşedintele rus în legătură cu implicarea Rusiei în alegerile din 2016 sau măcar să recunoască indirect că amestecul este real. Refuzul vine cu toate că dovezi în acest sens au fost găsite de serviciile de informaţii americane. În schimb, Trump le-a spus reporterilor că „ambele state“ sunt responsabile pentru starea proastă a relaţiilor bilaterale. „Cred că cu toţii am fost necugetaţi. Cred că toţi suntem de vină“, a explicat Trump cu Putin stând lângă el.

Anul acesta democraţii din Comisia pentru relaţii externe din Senat au prezentat o analiză în care este detaliat amestecul Rusiei în 19 state, inclusiv prin sprijinirea unui partid de extremă dreapta în cele mai recente alegeri pentru preşedinte din Franţa şi printr-o campanie de dezinformare în timpul alegerilor parlamentare din Germania.

Întâlnirea lui Trump cu Putin vine după ce procurorul special Robert Mueller a acuzat 12 ofiţeri din serviciul rus de informaţii al armatei GRU de tentativă de a influenţa alegerile din SUA. Foştii ofiţeri ai acestei instituţii sunt învinovăţiţi de atacul cu otravă neurotoxică din Salisbury, Marea Britanie.

Comentariile lui Trump au stârnit critici în ambele tabere politice din SUA. John Brennan, directorul CIA în mandatele ca preşedinte ale lui Barack Obama, a ieşit în evidenţă condamnând declaraţiile actualului preşedinte american ca fiind „aproape trădare“.

Dintre republicani, senatorul John McCain a spus că „niciun preşedinte american nu s-a aplecat mai respingător în faţa unui tiran“ ca Trump, notează Washington Post. Preşedintele Camerei reprezentanţilor din Congresul american i-a cerut preşedintelui statului să „declare că Rusia nu este aliatul nostru“ .

Ojars Kalnins, diplomat şi fost ambasador al Letoniei în SUA, a descris discursul lui Trump ca „ridicol“. Făcând referire la agresiunile ruseşti condamnate la scară largă de Occident, Kalnins a afirmat că „dacă vă gândiţi la anexarea Crimeii şi invadarea estului Ucrainei, SUA şi Europa nu sunt cu nimic de vină. A fost o acţiune unilaterală a Rusiei“.

Hannah Hopko, parlamentar din Uncraina, a spus că în urma summitului Trump-Putin este necesar ca Washingtonul să stabilească o „poziţie fermă“ în sensul că nu se pune problema recunoaşterii anexării Crimeii de către Rusia.  „Fără compromisuri“, a spus Hopko.

„Sunt vremuri foarte grele pentru Europa. Toate merg în folosul lui Putin, care vrea să slăbească  Europa deoarece singurul mod în care preşedintele rus poate face Rusia măreaţă este prin a-i slăbi pe toţi ceilalţi“, a mai spus letonul Kalnins.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO