În iunie 2016, Andrzej Duda, atunci preşedintele polonez, celebra cu mare fast alături de omologul chinez Xi Jinping sosirea în Polonia a unui tren de marfă, încărcat cu containere, tocmai din China. Cei doi lideri au gustat celebrele mere poloneze, simbolul statutului Poloniei de exportator. Cu timpul, cursa pe ruta de aproape 9.500 de km a devenit una regulată.
Oficialii polonezi au arătat cum trenul este o şansă pentru producătorii locali de alimente să exporte în China, unul dintre cei mai mari consumatori ai lumii. Însă cu timpul entuziasmul a dispărut. Trenurile veneau încărcate cu mărfuri din China, iar din Polonia plecau aproape goale. Polonia este stat exportator. Are de obicei excedent comercial, adică exportă mai mult decât împortă. Însă în relaţiile comerciale cu China este profund deficitară.
Ca şi Ungaria, de altfel, şi ea altfel o ţară cu excedent, sau ca România. Şi acelaşi lucru se poate spune şi despre Germania, cea mai mare economie europeană, una puternic orientată spre export. Uniunea Europeană în ansamblu importă din China mai mult decât exportă. SUA, cea mai mare economie a lumii, sunt într-un război comercial fără precedent cu China inclusiv din cauza deficitului comercial american.
Producătorii chinezi sunt acuzaţi că profită de avantaje competitive injuste din partea guvernului de la Beijing şi astfel inundă pieţele lumii cu produse ieftine. Sau oricum mai ieftine decât ale concurenţei occidentale. Aşa cum preşedintele american Donald Trump critică deficitul comercial al SUA cu China, la fel au făcut-o în ultimii ani şi oficialii europeni. Ursula von der Leyen, în mandatul său anterior de preşedinte al Comisiei Europene, este unul dintre aceştia.
Ea a avertizat în 2023 că liderii europeni „nu vor mai tolera mult timp dezechilibrul din comerţul“ cu China. Atunci îngrijora faptul că în doi ani până în 2022 deficitul comercial al UE cu China s-a dublat la nivelul record de 390 miliarde euro. Guvernul de la Beijing a răspuns criticilor că UE este responsabilă pentru acest dezechilibru deoarece a interzis afacerilor, mai ales exportatorilor de tehnologie de vârf, să exporte în China. Era pe vremea când UE căuta să se retragă la o distanţă sigură faţă de China prin politica de „de-risking“. Pandemia arătase cât de periculoasă poate fi dependenţa de China în sectoare strategice, cel farmaceutic fiind unul dintre ele.
Între timp, deficitul comercial al UE cu China a mai scăzut, ajungând la 304,5 miliarde de euro în 2024, la exporturi de 213,3 miliarde euro şi importuri de 517,8 miliarde euro. Atât exporturile, cât şi importurile au scăzut modest an la an, traiectoria fiind dictată în astfel de cazuri de diverşi factori, precum inflaţia, mersul economiei, prudenţa consumatorilor, încrederea afacerilor în economie. 2021 a fost un an cu deficit comercial general pentru UE.
Deficitul a ajuns la nivelul record de 436,1 miliarde euro (2,7% din PIB-ul Uniunii) în 2022. La el a contribuit deficitul comercial istoric de 390 miliarde euro cu China, dat de saltul importurilor şi de stagnarea exporturilor. În 2023 balanţa generală a devenit pozitivă. Însă pe termen lung, tendinţele sunt clare: între 2014 şi 2024 exporturile UE în China au urcat cu 47%, în timp ce importurile UE din China au sărit în sus cu aproape 102%. Creşterea importurilor coincide cu o perioadă de relocare a producţiei industriale europene în ţări mai ieftine, printre care China.
Însă, între timp, această ţară şi-a format producători industriali de top locali. Constructorii de maşini electrice şi furnizorii de panouri solare sunt unii dintre ei. Se poate spune că deficitul comercial al UE cu China a crescut pe măsură ce China s-a concentrat mai mult pe sectoare exportatoare cu valoare adăugată mai mare. Reacţia Comisiei Europene la această situaţie a fost să impună recent taxe vamale de peste 35% gigantului auto chinez SAIC Motor, deţinut de stat.
2024 a fost pentru comerţul extern al Germaniei un an de cotitură istoric. SUA au cucerit poziţia de principalul partener comercial pe care China o deţinea din 2016. Surplusul comercial al Germaniei cu SUA a crescut la 70 miliarde euro, de la 63 miliarde euro în 2023. Deficitul comercial cu China a crescut şi el, la 66 miliarde euro. Cu China, Germania are cel mai mare deficit comercial, altfel, în acel an a înregistrat un surplus general de 240 miliarde euro. Dintre economiile mari est-europene, Ungaria a avut anul trecut un deficit comercial cu China de 7,1 miliarde euro. Ungaria mai are deficite mari cu Coreea de Sud (4,5 milioane euro) şi Rusia (4 miliarde euro), de la care importă petrol şi gaze naturale.
Anul trecut, excedentul comercial a fost de 11,6 miliarde euro. Zilele trecute, SUA au recomandat guvernului maghiar să cumpere mai puţin petrol rusesc, să-şi slăbească legăturile cu China şi să cumpere mai multe gaze americane. Budapesta se mândreşte cu legăturile economice şi politice puternice pe care Ungaria şi le-a construit cu China în ultimii ani, când a atras cele mai multe investiţii chinezeşti din Europa. În 2024, Polonia, cea mai mare economie regională, a importat bunuri de 49,2 miliarde euro din China.
Dar exporturile au fost de doar 3,6 miliarde euro. Astfel, deficitul comercial în relaţiile cu China s-a situat la 45,6 miliarde euro. În acel an, excedentul comercial general a fost la limită, dat de exporturi de 350 miliarde euro şi de importuri de 349,7 miliarde euro. România a încheiat anul trecut cu un deficit în comerţul extern de 33,4 miliarde euro. Deficitul cu China a fost de peste 7 miliarde euro, sau 21% din deficitul total. China este de departe partenerul comercial cu care România are cel mai mare deficit.
