Viena, istorie, vals, muzică, cultură bogată, inclusiv culinară, peisaje alpine pitoreşti şi obsesie pentru ski, totul sub umbrela unui stat providenţă generos. Nu degeaba austriecii erau consideraţi printre cei mai fericiţi europeni. Într-un studiu din 2022 erau chiar cei mai satisfăcuţi de viaţa lor, în opoziţie cu vecinii lor germani şi cu bulgarii, cea mai săracă naţiune din UE. Dar ceva pare să se fi schimbat.
De atunci, Europa, inclusiv Austria, a fost lovită de cea mai puternică inflaţie de decenii, războiul pornit de Rusia contra Ucrainei a perturbat ordinea şi sentimentul de siguranţă al europenilor, iar acum recesiunea bate la uşă. În Austria, peste aceste probleme s-au suprapus dezbateri încinse despre refugiaţi.
Încă de la începutul anului The Economist scria că austriecii, poporul de pe insula celor binecuvântaţi, cum i-a descris Papa Paul al VI-lea, îşi simt modul de viaţă ameninţat şi un simptom este ascensiunea extremismului politic. Alegerile parlamentare din weekend au fost câştigate de FPÖ, Partidul Libertăţii din Austria, o formaţiune care nu se fereşte să folosească termeni şi concepte naziste. Este prima astfel de victorie a partidului, care are nevoie de un partener de coaliţie pentru a ajunge la putere.
FPÖ a ajuns în această poziţie profitând de prăbuşirea popularităţii Partidului Popular aflat la guvernare şi al dezorganizării opoziţiei din establishmentul politic. Victoria extremei drepte austriece este un ecou al rezultatelor electorale ale extremiştilor din Franţa şi Germania. FPÖ este o formaţiune eurosceptică, prietenoasă cu Rusia lui Vladimir Putin, iar conducătorul ei Herbert Kickl, un personaj provocator şi cu mesaje care polarizează electoratul, este, după cum e descris de unii observatori, un Viktor Orban în devenire. Este chiar un admirator al acestuia.
Iar Orban este un admirator al perturbatorului Donald Trump, care vrea să devină din nou preşedintele SUA şi care în campania sa electorală a luat la ţintă imigranţii. Principiul său politic este „America înainte de toate“. „Austriecii trebuie puşi din nou înainte de toţi în propria lor ţară“, spune pentru AFP Monika Skoff, o pensionară văduvă din Austria cu un venit de 1.080 euro pe lună. Ea se plânge că trebuie să pună bani deoparte luni întregi pentru a putea înlocui maşina de spălat stricată.
Mulţi dintre alegătorii FPÖ se simt lăsaţi în urmă şi consideră că migraţia este o problemă majoră a Austriei. „Migraţia este o problemă, şi banii cheltuiţi cu migranţii la fel. Ca austriac, nu ai nicio şansă“, a explicat văduva Skoff. Ea votează cu FPÖ de când avea 20 de ani şi nu a fost deranjată de multiplele scandaluri de corupţie cu care s-a înconjurat partidul. Le consideră atacuri din partea inamicilor. Costul vieţii a crescut în Austria de când Rusia şi-a pregătit terenul pentru invadarea Ucrainei printr-o criză energetică în Europa.
Inflaţia a fost constant peste media UE. Anul trecut, scumpirea carburanţilor i-a înfuriat pe şoferi. A fost picătura care a umplut paharul cu energie scumpă. Energia se scumpea în Austria chiar şi când pe pieţele europene cotaţiile coborau, deşi guvernul austriac controlează companiile de utilităţi. Şi mâncarea s-a scumpit. Unii consumatori s-au plâns că preţurile pepenilor au ajuns atât de sus încât nu şi le mai pot permite. Comuniştii au cerut îngheţarea chiriilor.
Vânzările de retail, un indicator al puterii de cumpărare şi al optimismului consumatorilor, erau în scădere an la an în iulie, luna pentru care Eurostat are cele mai recente date. Până acum a fost o tendinţă de durată cu foarte puţine întreruperi. Nici în lumea afacerilor nu este mai bine. Anul acesta, un uriaş faliment al unui simbol al businessului austriac a surprins Europa - Rene Benko şi imperiul său imobiliar şi al retailului Signa. Dar în umbra acestui colaps s-au produs o mulţime de alte falimente. Fisker Austria, o subsidiară a unui producător american de vehicule electrice, a intrat în insolvenţă.
Producătorul de biciclete WSF Technology a intrat în insolvenţă şi după o încercare de restructurare nereuşită a fost lichidat. O analiză a asociaţiei creditorilor austrieci AKV a găsit că în primul semestru au fost înregistrate în Austria aproape 2.100 de insolvenţe, o creştere de 36%. Este cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani. AKV estimează că până la sfârşitul anului insolvenţele vor urca la 7.000. Multe sunt efectul colapsului Signa şi privesc retailul şi construcţiile. Asociaţia atribuie numărul ridicat de falimente reticenţei consumatorilor de a cheltui şi a companiilor de a investi într-un mediu cu cerere slabă şi dobânzi mari.
Dintre creditori, banca Raiffeisen s-a trezit avertizată de autorităţile americane că i-ar putea fi restricţionat accesul la sistemul financiar american, de unde vin dolarii, din cauza legăturilor de afaceri şi cu oligarhi din Rusia. Austria este considerată o ţară neutră pe plan geopolitic, dar războiul din Ucraina a expus relaţiile ei cu ţara atacatoare Rusia, pe care cele mai multe naţiuni europene încearcă să o descurajeze. Unele o consideră chiar duşman. O legătură puternică pe care Austria o are cu Rusia este energia, iar acest subiect a fost unul central în campania electorală. Dependenţa de gazele ruseşti nu a scăzut ci chiar a crescut la 80-90% în ultimii doi ani, în timp ce ponderea importurilor de gaze ruse în consumul la nivelul UE s-a redus drastic la doar 15% în 2023.
Energia rusească este considerată un risc economic şi de securitate major pentru Austria, recunoaşte guvernul de la Viena, deşi eforturile sale de a îndepărta ţara de combustibilul rus au fost lente. FPÖ vrea păstrarea dependenţei de gazele Rusiei. Legăturile dintre acest partid şi Moscova au devenit evidente pentru toată lumea când la nunta Karinei Kneissl, ministrul de externe austriac între 2017 şi 2019, a venit ca invitat, cu fanfară adusă de un avion separat şi cu cadouri scumpe, chiar Vladimir Putin. După un scandal şi o perioadă de locuit în Liban, Kneissl s-a mutat la St Petersburg, potrivit BBC. Iubitoare de animale, fosta ministră şi-a luat şi poneii cu ea în Rusia, cu un transport aerian militar care a decolat din Siria.
Kneissl este în prezent o comentatoare de familie pentru RT, un post de televiziune de propagandă rusă, şi a fost membru în boardul Rosneft, companie petroleră de stat rusă. Neutralitatea Austriei se referă şi la alianţele militare. Alegătorii FPÖ vor ca ţara lor să stea în continuare în afara NATO, alianţă occidentală de apărare care s-a extins în Europa după ce Rusia a invadat Ucraina. În Ungaria vecină, care şi ea importă masiv gaze ruse, Viktor Orban a emis ideea de o neutralitate la alegere în cadrul NATO.
