Statele UE sunt, de departe, afectate mai sever decât SUA de interdicţiile impuse de Rusia, iar o parte din acestea au avertizat deja de potenţialul distructiv al contraofensivei ruseşti. Câteva au anunţat că vor cere UE compensaţii pentru pierderile suferite.
România a exportat în Rusia alimente în valoare de 37,9 milioane de euro, la un export total către Rusia de 1,4 miliarde de euro, prin urmare sancţiunile actuale vor avea un impact deloc de neglijat. Până la „interdicţia totală“ de către Moscova a importului de produse alimentare din UE, Rusia interzisese achiziţiile de carne de vită din România, dar acestea sunt aproape inexistente.
Cele mai afectate de contrasancţiunile Rusiei sunt, de departe, Germania (cu exporturi de alimente şi animale vii către Rusia de 1,23 miliarde euro anul trecut), cea mai mare economie europeană, Polonia (exporturi de 1,17 miliarde euro), vârful de lance al ofensivei occidentale de intimidare a Moscovei, Lituania şi Olanda.
Polonezii sunt lăsaţi cu merele în pom
Polonia, cel mai mare producător de mere din UE, acoperă 50% din importurile de mere ale Rusiei.
Lista interdicţiilor ruseşti include carnea de vită (cea de porc a fost interzisă anterior), carnea de pui şi produsele din aceasta, carnea sărată, carnea murată, peşte, lapte, lactate şi brânzeturi, legume, rădăcini comestibile şi produse precum cartofi, fructe, alune, cârnaţi şi mezeluri, produse derivate din carne, sânge şi brânză din grăsimi vegetale. Alcoolul nu este inclus şi nici alimentele pentru copii.
„Aş vrea să subliniez în mod special că aceste măsuri ocolesc alimentele pentru copii şi nu se aplică produselor pe care ruşii le cumpără din aceste ţări când sunt acolo“, a declarat premierul Rusiei Dmitri Medvedev, citat de agenţia ITAR-TASS.
Embargoul impus pentru „protejarea intereselor naţionale ale Federaţiei Ruse“ priveşte importurile din UE, SUA, Canada, Australia şi Norvegia timp de un an.
Rusia este de departe cel mai mare cumpărător de fructe şi legume europene şi al doilea importator de carne de pui din SUA.
Anul trecut Rusia a importat alimente de 1,3 miliarde de dolari din SUA, valoare eclipsată de importurile de produse agricole din UE, de aproape 16 miliarde de dolari.
Potrivit cifrelor Comisiei Europene, Rusia a cumpărat în 2011 aproximativ 28% din exporturile de fructe ale UE şi 21,5% din cele de legume, notează Thomson Reuters.
Însă piaţa rusească consumă, în total, mai puţin de 1% din exporturile agricole americane.
Ca fapt divers, Rusia i-a acordat drept de rezidenţă pe trei ani lui Edward Snowden, fostul spion american ale cărui informaţii privind activitatea de spionaj a SUA a învrăjbit capitalele europene şi Washingtonul.
Preţuri mai mari în Rusia
Interdicţiile decretate de Rusia încurajează, cu siguranţă, producătorii ruşi, dar exclud de pe piaţă concurenţa ieftină, ceea ce va accelera probabil inflaţia, o problemă cronică a economiei ruseşti.
Decretul care instituie interdicţiile cere oficialilor măsuri pentru stabilizarea pieţelor materiilor prime şi prevenirea creşterii preţurilor alimentelor.
Golul lăsat de producătorii europeni ar putea fi umplut rapid de importurile din Ecuador, Brazilia, Chile şi Argentina. Autorităţile ruseşti au discutat deja în acest sens cu ambasadorii acestor ţări.
Contramăsurile vin după ce băncilor ruseşti deţinute de stat le-a fost blocat accesul la finanţare pe termen lung pe pieţele europene şi din SUA, iar statele vestice le-au interzis companiilor ruseşti de energie şi producătorilor de armament importurile de echipamente cu tehnologie occidentală de vârf care ar putea fi folosite în scopuri militare, pentru fracturarea hidraulică sau explorarea după petrol a Arcticii.
Efectele sancţiunilor occidentale şi scăderea investiţiilor au împins economia rusească în recesiune şi a stârnit un exod al investitorilor despre care FMI apreciază că s-ar putea traduce printr-o hemoragie de capital de 100 de miliarde de dolari doar anul acesta.
Agricultorii polonezi vor fi compensaţi pentru pierderile cauzate de embargoul rusesc
Autorităţile poloneze vor face luna aceasta o estimare preliminară a pierderilor suferite de producătorii de fructe şi legume din cauza interdicţiilor de import impuse de Rusia, urmând ca agricultorii să fie compensaţi cel mai devreme în a doua jumătate a lunii septembrie, a anunţat ministrul polonez al agriculturii Marek Sawicki, citat de The Warsaw Voice. Ministrul a solicitat Comisiei Europene compensaţii pentru ţara sa după ce Rusia a decis să interzică importurile de fructe şi legume, decizie considerată de Varşovia o reacţie la sancţiunile occidentale contra Moscovei. Valoarea compensaţiilor ar putea fi asemănătoare cu cea plătită fermierilor polonezi în urmă cu trei ani, de aproape 42 milioane de euro, când producţia de fructe şi legume a fost distrusă de bacteria Escherichia coli. În 2011, România a alocat 3,7 milioane de euro provenite de la Comisia Europeană producătorilor români afectaţi de epidemia de E.coli. Liviu Popescu
Ruşii din România sunt printre marii jucători din industria petrolieră şi siderurgie
Energia şi metalurgia sunt sectoarele care au atras în România interesul investitorilor ruşi, al căror control asupra combinatelor siderurgice sau rafinăriilor de ţiţei nu s-a manifestat niciodată direct, ci numai prin intermediul unor vehicule investiţionale înregistrate în state cu legi fiscale relaxate, precum Olanda şi, mai ales, Cipru.Cel mai mare business rusesc prezent în România este al grupului petrolier Lukoil, care face afaceri de peste 2 miliarde de euro printr-o rafinărie de ţiţei situată lângă Ploieşti şi o reţea de circa 300 de benzinării. Atât rafinăria, cât şi distribuţia se află pe pierderi de mai mulţi ani, însă până acum ruşii nu au transmis vreun semnal că ar lua în calcul ieşirea din România, chiar şi în contextul retragerii de pe pieţele din regiune.
Omul de afaceri Iakov Goldovski controlează din 2006 rafinăria RAFO din judeţul Bacău, care înainte de criza economică rula afaceri de 170 milioane de euro. În 2008, RAFO a fost închisă pentru modernizare, iar singurele vânzări realizate au fost de active şi stocuri de ţiţei, însă proprietarul insistă că are în vedere relansarea activităţii la un moment dat.
În metalurgie, grupul Vimetco, controlat de Vitali Maşiţki, este acţionarul principal al producătorului de aluminiu Alro Slatina, cu afaceri de 444 milioane de euro în 2013. Alro, cel mai mare consumator de energie din ţară, a fost lovit puternic de scumpirea electricităţii din cauza sprijinului pentru energia verde şi a intrat pe pierderi în 2012 după mai mulţi ani pe profit. Tot Maşiţki controlează Conef Gaz, un furnizor de gaze naturale care este unul dintre intermediarii agreaţi ai gigantului Gazprom pentru a realiza importurile de gaz rusesc în România. Celălalt importator, WIEE, este controlat direct de Gazprom.Alt grup rusesc, Mechel, a mai deţinut cinci combinate siderurgice în România, care în anul 2011 aveau împreună afaceri de jumătate de miliard de euro şi 6.000 de salariaţi. Anul trecut, Mechel a vândut toate afacerile din România pentru o sumă simbolică către o companie obscură, Invest Nikarom, controlată tot de cetăţeni ruşi. În prezent, combinatele sunt în insolvenţă.
De cealaltă parte, grupul select de companii româneşti cu exporturi către Rusia include Automobile Dacia, ArcelorMittal Galaţi, producătorul de anvelope Michelin, producătorul de medicamente Terapia şi Lafarge Ciment. Radu Bostan
