COP30, ediţia din acest an a summitului ONU pe climat, a început în Belem, Brazilia, atrăgând 50.000 de participanţi la porţile pădurii amazoniene despre care oamenii de ştiinţă au emis noi avertismente că se apropie în mod periculos de un punct de cotitură ireversibil. Pădurea joacă un rol central în reglarea climatului global şi conservarea biodiversităţii, însă presiuni în creştere generate de defrişări, încălzirea globală şi secetele din ce în ce mai severe împing părţi ale acesteia către transformări ecologice permanente.
Summitul se concentrează pe adaptarea la schimbările climatice şi finanţare, experţii subliniind beneficiile economice ale investiţiilor în rezilienţă. În pofida ţintelor incluse în Acordul de la Paris, emisiile globale rămân ridicate. La nivel mondial fiecare săptămână pare să aducă o nouă criză având legătură cu climatul, însă din ce în ce mai frecvent reacţia pare să fie o acceptare resemnată.
La deschiderea summitului, preşedintele Braziliei Luiz Inacio Lula da Silva a ţinut un discurs sfidător, declarând că este timpul ca cei care neagă schimbările climatice să fie înfruntaţi, scrie Deutsche Welle.
„Schimbările climatice nu mai sunt o ameninţare pentru viitor, sunt o tragedie a prezentului“, a declarat Lula, subliniind că criza afectează cel mai puternic ţările aflate în curs de dezvoltare şi comunităţile mai sărace.
Într-un apel de mobilizare pentru COP30, preşedintele Lula a făcut din nou referiri de-abia voalate la preşedintele american Donald Trump, care a catalogat schimbările climatice drept o „escrocherie“ în septembrie. Acesta a declarat că „COP30 va fi COP-ul adevărului“ într-o eră a „ştirilor false şi denaturării“ şi a „respingerii dovezilor ştiinţifice“.
Administraţia Trump a trivializat COP30 şi nu a trimis pe nimeni la discuţiile din Belem. Şi totuşi, lideri locali şi regionali de pe întreg teritoriul SUA vor ca lumea să ştie că nu renunţă.
Comunitatea globală se aştepta la o astfel de atitudine din partea unui preşedinte care a retras SUA din Acordul de la Paris pentru a doua oară, a redus drastic finanţarea pentru energia regenerabilă, a susţinut proiecte legate de combustibili fosili. Însă delegaţi din statul Washington, împreună cu guvernatori, primari şi alţi reprezentanţi ai unor state şi oraşe din SUA sunt hotărâţi să preia responsabilitatea. Împreună, aceştia reprezintă aproximativ două treimi din populaţia SUA şi produc aproape trei sferturi din producţia economică a ţării.
În timp ce administraţia Trump nu a trimis niciun oficial de rang înalt în Brazilia, delegaţi din aproape 200 de ţări din întreaga lume participă la summitul care va dura până pe 21 noiembrie. Din partea UE va fi prezent Wopke Hoekstra, şeful pe climat al blocului.
Discuţiile din acest an nu sunt aşteptate să producă un acord nou ambiţios, potrivit apnews.com. În schimb, organizatorii şi analiştii au catalogat conferinţa din acest an ca fiind una a „implementării“. Ţările au avut un mandat clar: să vină cu planurile lor naţionale updatate privind combaterea schimbărilor climatice.
ONU a publicat noi calcule ce arată că angajamentele naţionale promit să împingă emisiile de gaze cu efect de seră proiectate pentru 2035 cu 12% sub nivelurile din 2019, cu 2 puncte peste nivelul de luna trecută.
Simon Stiell, şeful pe climat al ONU, a arătat că lumea a făcut progrese de la adoptarea Acordului de la Paris în 2015, dar sunt necesare noi măsuri, incluzând o tranziţie gestionată dinspre combustibilii fosili, o triplare a capacităţii de energie regenerabilă.
Summitul COP de anul trecut s-a încheiat cu un acord ca cel puţin 300 miliarde de dolari pe an să fie transferaţi de la ţările dezvoltate către cele aflate în curs de dezvoltare până în 2035. Mulţi observatori argumentează însă că suma este cu mult sub cea necesară. O sarcină cheie în Belem va fi identificarea modului în care ţinta respectivă poate fi crescută la aproximativ 1.300 miliarde de dolari anual.
În ceea ce priveşte organizarea COP31 de anul viitor, Germania se străduieşte să rezolve o dispută diplomatică dintre Australia şi Turcia de teamă că va deveni gazda implicită a summitului în 2026, notează Politico.
Dacă nu se va găsi o soluţie, Germania, ca gazdă a organizaţiei ONU pe climat, este obligată să intervină în conformitate cu regulile tratatului.
„Am fi obligaţi, dar nu vrem“, a declarat Jochen Flasbarth, secretar de stat în cadrul ministerului german al mediului. Potrivit acestuia, pregătirea unei locaţii în decurs de 12 luni ar pune la încercare birocraţia rigidă a Germaniei.
