Business Internaţional

Corupţia şi foamea de bani de la FIFA s-au transformat într-o luptă a SUA contra Rusiei care expune slăbiciunile Europei

Joseph „Sepp“ Blatter, preşedintele din 1998 al FIFA şi cel mai puternic om din lumea sportului

Autor: Bogdan Cojocaru

28.05.2015, 20:20 1853
Arestările recente din  Elveţia care au urmat unei anchete a FBI ar putea fi doar vârful unui aisberg enorm deoarece americanii au investigat doar afacerile dubioase făcute de FIFA în curtea lor din spate, America de Sud. Cea mai mare parte a banilor organizaţiei se duc în Europa.

În SUA, scandalul declanşat de FBI se propagă până la familia Clinton, a cărei fundaţie caritabilă a primit donaţii variind de la 50.000 de dolari la 100.000 de dolari de la FIFA şi a fost parteneră cu organizaţia sportivă mondială cu diverse ocazii. Hillary Clinton va candida la preşedinţia Americii anul viitor. Coincidenţă sau nu, ancheta FBI a explodat în condiţiile în care de anul acesta grupul rus Gazprom, controlat de Moscova şi cel mai mare exportator de gaze naturale din lume, a devenit sponsor oficial al FIFA.

Scandalurile în care intră frecvent FIFA sunt poate mai importante decât orice alte scandaluri sportive deoarece fotbalul are 3,5 miliarde de fani la nivel mondial, 250 de milioane de jucători şi este popular în peste 200 de ţări.

Într-un an bun, cum a fost 2014, organizaţia a atras venituri de 2 miliarde de dolari, din care 40 de milioane de dolari s-au dus pe salariile „personalului managerial de top“. Sepp Blatter, preşedintele FIFA din 1998, are după unele estimări un salariu undeva între 5 şi 8 milioane de dolari pe an, în condiţiile în care preşedintele SUA Barack Obama – cel mai puternic politician al lumii – câştigă 400.000 de dolari, iar şeful ONU, 240.000 de dolari. Remuneraţiile executivilor FIFA sunt secrete. Roger Pielke, professor la Universitatea Colorado şi collaborator al The New York Times, The Guardian, FiveThirtyEight şi The Wall Street Journal, a încercat să schiţeze un tablou al plăţilor făcute directorilor de la FIFA şi a ajuns la concluzia că „personalul managerial de top“ a primit în 2014, în medie, 2.6 milioane de dolari de persoană. Suma de 33,7 milioane de dolari alocată pentru cei mai importanţi 13 executivi este cu 12 milioane de dolari mai mare faţă de cea plătită în 2009 şi cu 6 milioane de dolari peste cea din 2012.

Blatter, şeful FIFA, eminenţa cenuşie a fotbalului după cum a fost caracterizat de un ziar elveţian, a spus în 2011 că va renunţa la funcţie anul acesta. Însă el candidează şi este favorit în pentru următorul mandat de patru ani, potrivit BBC.

 

Încă un scandal pentru familia Clinton

Publicaţia online americană The Daily Beast scrie că atât fostul preşedinte Bill Clinton cât şi fundaţia de caritate a familiei lui au legături cu FIFA şi cu oferta dezastruoasă a Qatarului pentru organizarea Cupei Mondiale din 2022. Fundaţia Clinton a devenit notorie pentru donatorii dubioşi, precum furnizori de armament şi guverne ale unor state nedemocratice, care o finanţează.

FIFA are legături directe cu chiar Bill Clinton. Fostul preşedinte a fost preşedinte de onoare al comisiei care a promovat SUA ca posibil stat-gazdă al Cupei Mondiale din 2018 sau 2022. Zvonurile spun că atunci când SUA a pierdut în faţa Qatarului, Clinton a fost atât de supărat încât a distrus o oglindă. Aparent, Qatar a încercat să-l împace. Comitetul Suprem Qatar 2022, în parteneriat cu statul Qatar, „s-a angajat să utilizeze puterea de cercetare şi dezvoltare a infrastructurii sustenabile pentru Cupa Mondială FIFA 2022 pentru a îmbunătăţi siguranţa alimentară în Qatar, Orientul Mijlociu şi alte regiuni aride“, potrivit paginii de internet a Fundaţiei Clinton. Costul proiectului, care se derulează pe o perioadă de doi ani, nu este listat pe pagina fundaţiei, dar Comitetul Qatar 2022 a donat organizaţiei caritabile între 250.000 de dolari şi 500.000 de dolari în 2014, iar statul Qatar a făcut donaţii de 1-5 mil. dolari în anii precedenţi.

 

Qatar, maşina de tocat muncitori

Procurorii elveţieni (FIFA are sediul în Elveţia) au lansat o anchetă privind procedurile prin care ofertele Rusiei şi Qatarului pentru Cupele Mondiale din 2018 respectiv 2022 au fost alese câştigătoare deşi sunt cele mai riscante.

La începutul lunii mai, jurnalistul sportiv german trimitea lumii următorul mesaj: „Am fost arestaţi în Qatar, interogaţi de poliţie şi de serviciul de informaţii. Nu am fost lăsaţi să câteva zile să părăsim ţara“. Câteva săptămâni mai târziu, o echipă a BBC a ajuns la închisoare în Qatar pentru că s-au interesat de condiţiile de muncă la stadioanele în construcţie.

După unele estimări, cel puţin un muncitor pe zi moare în timpul acestor lucrări. Muncitorii care lucrează în cele mai grele condiţii vin din Nepal, India, Bangladesh şi Sri Lanka. Confederaţia internaţională a sindicatelor estimează că până la 4.000 de muncitori vor muri până la primul joc al Cupei Mondiale 2022 din Qatar.

Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat SUA că se folosesc de ancheta de corupţie pentru a bloca realegerea lui Blatter deoarece acesta s-a opus încercărilor de a retrage dreptul Rusiei de a organiza Cupa din 2018.

Nu am niciun dubiu că aceasta este o încercare clară de a preveni realegerea lui Blatter ca preşedinte al FIFA, ceea ce este o încălcare flagrantă a pricipiilor organizaţiilor internaţionale“, a spus Putin, citat de Bloomberg.
 

Joseph „Sepp“ Blatter, preşedintele din 1998 al FIFA şi cel mai puternic om din lumea sportului: „Fotbalul ar trebui să fie o forţă a schimbării pozitive şi nu un obstacol în calea ei. Aşa ar trebui să fie şi FIFA. Trebuie să facem ceea ce este corect, cu orice preţ, pentru că aceasta este datoria noastră. Dacă noi nu o facem, atunci cine?“ Poliţia elveţiană a arestat zilele trecute 14 persoane, dintre care nouă sunt sau au fost oficiali de top ai FIFA, acuzaţe de Departamentul American de Justiţie de corupţie şi înşelăciune. Ei pot primi pedepse de până la 20 de ani de închisoare. Unul este vicepreşedinte. Blatter nu se numără printre cei arestaţi şi este văzut ca favorit pentru următorul mandat la preşedinţia FIFA.
 

Rusia intenţionează să folosească deţinuţii pentru a-şi construi stadioanele

Autorităţile ruse au anunţat la începutul acestei săptămâni că vor să folosească forţa de muncă a deţinuţilor pentru a reduce costurile organizării Cupei Mondiale de fotbal din 2018. Deţinuţii vor lucra la uzinele unde se produc materiale de construcţii. Iniţiativa vine din partea unui parlamentar al partidului Rusia Unită aflat la guvernare.

În 2013, Nadezhda Tolokonnikova, una din membrele formaţiei musicale de protest Pussy Riot, condamnată la pedeapsa cu închisoarea pentru spectacole publice neautorizate care atacau fundamentalismul şi guvernul rus, a făcut greva foamei pentru a strage atenţia asupra condiţiilor de lucru din închisori.

Rusia şi-a redus numărul centrelor de antrenament pentru Cupa Mondialăde la 48, cât a prevăzut iniţial, la 37, şi cu 22% capacitatea a două dintre cele 12 stadiane pe care se vor juca meciurile competiţiei sportive, potrivit presei internaţionale.

Guvernul de la Moscova a redus bugetul pentru Cupă cu 71 de milioane de dolari, la 13,2 miliarde de dolari. Când Rusia a făcut oferta pentru organizarea competiţiei, economia creştea sănătos. Acum, economia suferă din cauza sanţiunilor occidentale şi a prăbuşirii preţului petrolului.

 

FIFA în cifre

- FIFA a înregistrat venituri de 5,7 milioane de dolari în perioada 2011-2014, care a culminat cu Cupa Mondială din 2014 din Brazilia. Doar anul trecut organizaţia a încasat 2 miliarde de dolari. „Portofelul“ i-a fost umplut de jocurile din Brazilia, potrivit CNN;

- Cupa Mondială din 2014 a adus pentru FIFA un profit de 2,6 milioane de dolari. Finala, jucată de Germania şi Argentina, a fost urmărită de un milliard de persoane;

- Din vânzarea drepturilor de televizare a jocurilor din Brazilia organizaţia a obţinut 2,4 miliarde de dolari în 2011-2014. Drepturile de marketing au ridicat totalul la patru miliarde de dolari. Vânzarea de bilete la meciurile din Brazilia a adăugat la veniturile FIFA 527 milioane de dolari;

- FIFA a avut şase companii de top ca sponsori principali în patru ani până în 2014: Adidas, Coca-Cola, Hyundai, Emirates, Sony şi Visa. Emirates şi Sony nu şi-au reînnoit contractele la sfârşitul anului trecut. Celelalte patru companii au rămas parteneri oficiali, iar lor li se adaugă grupul rus Gazprom;

- 1,6 mil. dolari a colectat asociaţia sportivă din sponsorizări între 2011 şi 2014, potrivit estimărilor firmei americane de cercetare IEG;

- 88 de milioane de dolari au fost alocaţi de FIFA anul trecut pentru salarii. 40 de milioane de dolari au primit doar cei mai importanţi 13 executivi. Organizaţia ţine secret salariile individuale, însă spune că remuneraţiile sunt la nivelul companiilor de top elveţiene; 

- Un miliard de dolari a cheltuit FIFA în perioada 2011-2014 pe infrastructură sportivă, facilităţi sportive, echipament şi educaţie.

 

Doar vârful aisbergului

Ancheta autorităţilor americane vizează numai competiţii de mâna a doua şi a treia din fotbalul mondial, iar arestaţi sunt doar executivi, foşti sau actuali, ai confederaţiilor din America de Nord şi America de Sud.

Pe de o parte, interesul anchetatorilor pentru propria curte mai mult decât pentru alte continente este justificat, dar pe de altă parte, acţiunea Departamentului de Justiţie pare a fi un avertisment pentru întreaga lume fotbalistică.

În Europa autorităţile au început să reacţioneze doar după ce americanii au aruncat bomba arestărilor, cu toate că de ani ziarele au expus cu lux de amănunte neregulile de la FIFA.

Întreaga investigaţie a SUA este ţintită către fotbalul de pe continentul american, însă procurorii lasă se înţeleagă că acesta este doar vârful icebergului corupţiei care a crescut în ultimii douăzeci de ani la FIFA, scrie Business Insider.

Acuzaţiile de mită sunt legate doar de competiţii organizate de Confederaţia Asociaţiilor de Fotbal din America de Nord, America Centrală şi Caraibe (CONCACAF) şi de Confederaţia Sud-americană de Fotbal (Conmebol), nicio altă organizaţie din afara Americilor nefiind nici măcar menţionată în investigaţie.

Doar alegerea gazdei Campionatului Mondial din 2010 şi alegerile pentru preşedinţia FIFA sunt cauze luate în calcul de autorităţile americane şi care nu vizează exclusiv Americile.

Toţi cei nouă oameni de fotbal reţinuţi de autorităţile americane sunt oficiali din organizaţiile de pe continentul american. Printre aceştia se numără Jeffrey Webb, actualul preşedinte al CONCACAF şi vicepreşedinte FIFA, acuzat pentru că a primit mită pentru semnarea unor contracte de drepturi TV cu anumite companii, şi Jack Warner, care a fost vicepreşdinte FIFA şi a condus CONCACAF până în 2011, când şi-a dat demisia din cele două funcţii, din cauza unor acuzaţii de corupţie, care au reieşit acum la suprafaţă.

Presa americană scrie că unul dintre motivele pentru ancheta autorităţilor americane este concentrată pe CONCACAF este „ajutorul“ unui fost executiv FIFA din SUA, Chuck Blazer, care a devenit informator al FBI pentru a evita condamnarea la închisoare pentru spălare de bani şi corupţie.

În schimb, autorităţile americane nu au ridicat nicio acuzaţie împotriva UEFA, care administrează cel mai puternic fotbal din lume, cel european, şi către care FIFA face cele mai mari plăţi dintre toate confederaţiile continentale.

De asemenea, Departamentul de Justiţie nici nu s-a atins de acuzele lansate de mai multe persoane în spaţiul public în legătură cu modul în care Qatarul a fost ales ca gazdă a Cupei Mondiale din 2022. Fostă membră a echipei care a reprezentat Qatar în cursa pentru organizare CM 2022, Phaedra Almajid a dezvăluit anul trecut că a fost martoră la trei cazuri de mită, în care oficiali din Qatar au oferit 1,5 milioane dolari către executivi FIFA.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO