Preţurile în creştere accelerată la energie şi riscurile politice tot mai mari au dus la o vânzare masivă de obligaţiuni europene în ultimele săptămâni, împingând în sus costurile de finanţare ale statelor europene, scrie Bloomberg.
Franţa, Italia şi Marea Britanie au înregistrat în ultima luna cele mai mari costuri de împrumut dintre ţările G7, randamentele atingând maximele ultimilor ani. Nici Germania, considerată mult timp ţara „sigură” a regiunii nu a scăpat, iar investitorii cer acum cele mai mari randamente din 2011 şi până în prezent pentru a finanţa pe termen lung.
„Dependenţa Europei de energie a revenit în prim-plan. Aşteptările privind inflaţia au împins în sus estimările privind dobânzile de politică monetară, un factor major în creşterea randamentelor pe termen lung”, a declarat Ludovic Subran, director de investiţii şi economist-şef la Allianz.
Investitorii sunt precauţi în privinţa unui nou şoc energetic, într-un moment de presiune uriaşă asupra finanţelor publice. Preţul gazelor naturale a crescut cu peste 120% de la începutul războiului din Iran, atingând săptămâna trecută cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Această transformare alimentează temerile că Banca Centrală Europeană va fi nevoită să continue să majoreze dobânzile.
Rezervele de gaze naturale sunt la un minim istoric pentru această perioadă a anului, ameninţând să intensifice o competiţie globală pentru resurse, în condiţiile în care timpul pentru umplerea depozitelor înaintea iernii se scurge rapid. Guvernele şi companiile au amânat achiziţiile pe timpul verii, iar în prezent s-ar putea să fie forţate să cumpere un megawatt-ora cu 100 de euro, cu peste 40% mai scump comparativ preţul din prezent.
„Europa e deosebit de expusă unui şoc al preţurilor la gaze. Realitatea e că ţările în curs de dezvoltare, mai sărace, nu pot ţine pasul cu preţurile”, a spus Mark Dowding, director de investiţii la RBC BlueBay Asset Management.
Pieţele anticipează încă trei majorări de dobândă de câte un sfert de punct procentual din partea BCE, în următorul an, prima fiind aşteptată chiar joi, la următoarea şedinţă a băncii centrale.
Investitorii sunt îngrijoraţi şi de situaţia politică din Europa, chiar în perioada în care guvernele pregătesc bugetele pentru 2027, pe fondul unor cheltuieli tot mai mari şi al unor alegeri care se apropie. Datoria Franţei a avut cea mai slabă evoluţie, în timp ce candidaţii care vor să-i ia locul preşedintelui Emmanuel Macron, anul viitor, propun soluţii radical diferite pentru un munte de datorii şi un deficit de peste 5% din PIB. Diferenţa de dobândă dintre Franţa şi Germania e aproape de cel mai mare nivel de la criza datoriilor din 2012.
Chiar dacă SUA şi Iranul ar reînvia acordul de pace abandonat în iulie, ceea ce ar tempera şocul energetic, băncile centrale rămân vigilente la un alt risc: costurile mai mari cu energia ar putea să pornească o spirală a creşterilor de preţuri pornind de la companiile care vor majora costul produselor şi serviciilor prestate şi terminând cu oamenii care vor cere salarii mai mari, ceea ce în final ar duce la creşterea inflaţiei.
