♦ În februarie, în Cehia au fost declarate 64 de falimente în rândul societăţilor comerciale şi 530 de falimente ale antreprenorilor ♦ Din cele 57 mil. euro puse deoparte de guvernul Ungariei pentru salariile angajaţilor localurilor, nici măcar un sfert nu au ajuns la destinaţie, iar mulţi proprietari de afaceri spun că nu au primit niciun ajutor ♦ În Bulgaria peste 20% din companiile mici şi mijlocii au dificultăţi în a-şi reporni afacerile afectate de pandemie din cauza lipsei de lichiditate.
Programele guvernamentale de susţinere financiară a firmelor şi salariaţilor ale căror locuri de muncă sunt afectate de pandemie au împiedicat până acum afacerile să falimenteze şi chiar au dus la scăderea numărului de falimente. Însă în Cehia companiile-zombie au început să moară de-a binelea, iar în alte state est-europene spectrul falimentului devine tot mai vizibil.
În februarie, în Cehia au fost declarate 64 de falimente în rândul societăţilor comerciale, cu trei mai multe decât în ianuarie. Numărul este cel mai mare din iunie anul trecut. De asemenea, au fost declarate 530 de falimente ale antreprenorilor, cu 24 mai multe decât în luna precedentă, arată un studiu realizat de CRIF - Biroul de Credit Ceh -, analizat de Radio Praga. În acelaşi timp, au fost depuse 73 de cereri de faliment ale companiilor, cu şapte mai multe decât în ianuarie, şi 542 de cereri de faliment ale antreprenorilor, cu 95 mai multe decât în luna precedentă. Majoritatea falimentelor companiilor comerciale declarate în februarie au fost înregistrate la Praga şi în regiunea Moraviei de Sud. Diferenţele de la o lună la alta sunt mici, însă creşterea numărului de insolvenţe şi falimente contrastează cu tendinţa de scădere şi cu nivelurile minime record înregistrate de la începerea pandemiei mai peste tot în Europa. Spre exemplu, în Cehia numărul de falimente declarate de companii în octombrie a fost al treilea cel mai scăzut din cel puţin 2008, când actuala lege a insolvenţei a intrat în vigoare. Faţă de septembrie, nivelul este cu o treime mai mic. Scăderile s-au datorat şi faptului că instantaţele au avut program redus de lucru. La începutul pademiei, Cehia a introdus printre cele mai dure măsuri de lockdown din Uniunea Europeană, dar le-a relaxat semnificativ odată cu venirea vremii calde, iar acum se confruntă cu una dintre cele mai mari rate de îmbolnăvire de COVID din lume. Cele mai multe instituţii de analiză economică, printre care Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), nu-şi fac iluzii şi se aşteaptă ca regiunea şi UE să fie lovită de un val de falimente după ce guvernele îşi retrag sprijinul financiar pentru sectorul de business.
În Ungaria, o parte din ajutorul dat de guvernul central companiilor constă în înjumătăţirea impozitului pe profit plătit autorităţilor locale. Decizia luată la sfârşitul anului trecut şi impusă prin decret a înfuriat primăriile conduse de partidele de opoziţie, care au acuzat guvernul că astfel le privează de o parte importantă din venituri şi că le aduc în faliment, scrie Budapest Business Journal. Însă falimentul este o ameninţare mult mai directă pentru alţii. Spre exemplu, proprietarii a circa 200 de localuri din Ungaria, inclusiv din Budapesta, au vrut să se angajeze pe 1 februarie la un act de sfidare a autorităţilor şi regulilor de prevenire a răspândirii pandemiei deschizându-şi pentru clienţi restaurantele şi cafenelele, scrie AP. Astfel de afaceri sunt deja cu un picior în faliment din cauza inactivităţii şi au fost forţate să concedieze cea mai mare parte din personal. Acţiunea de sfidare a fost descurajată de un decret al guvernului prin care sunt înăsprite pedepsele pentru restaurantele care nu respectă restricţiile. Pe lângă amenzi mari, rebelii pot fi forţaţi să-şi închidă afacerile între şase luni şi un an. Acest lucru ar însemna faliment sigur. Din cele 57 de milioane de euro puse deoparte de guvern pentru salariile angajaţilor localurilor, nici măcar un sfert nu au ajuns la destinaţie, iar mulţi proprietari de afaceri spun că nu au primit niciun ajutor. Asociaţia hotelurilor şi restaurantelor din Ungaria a avertizat că industria este aproape de colaps din cauza lipsei de activitate şi că subvenţionarea de către guvern a jumătate din salariu nu mai este suficientă, scrie Portfoliu.hu. Organizaţia cere ca statul să plătească 75% din remuneraţia angajaţilor.
Şi în Bulgaria reprezentanţii hotelurilor şi restaurantelor sunt cei mai vizibili când vine vorba de avertismente privind venirea unui val de falimente. Acolo, arată un studiu publicat în ianuarie de o asocialţie a IMM-urilor, peste 20% din companiile mici şi mijlocii au dificultăţi în a-şi reporni afacerile afectate de pandemie din cauza lipsei de lichiditate.
Mai mult de 75% au probleme în a face serviciul datoriilor, notează Novinite. Tot în ianuarie, asociaţia retailerilor din Bulgaria a anunţat că 10-15% dintre membrii săi sunt deja în faliment. "Scăderea cifrei de afaceri est de până la 90%“, a declarat preşedintele organizaţiei Marian Kolev. Preşedintele camerei Bulgare de Comerţ s-a aratăt îngrijorat că vine „o avalanşă“ de falimente. Preşedintele Asociaţiei Bulgare a Restaurantelor a spus că circa 30% dintre restaurante sunt în faliment şi nu se vor mai putea redeschide şi cu fiecare lună ce trece procentul creşte. De la guvern vin însă cifre liniştitoare: numărul companiilor inactive s-a redus cu 4% în 2020 faţă de 2019. În Polonia, cea mai mare economie est-europeană, în a doua jumătate a anului trecut instanţele au finalizat procedurile de insolvenţă pentru 201 companii, potrivit bankier.pl. Cele mai multe companii intrate în faliment sunt din sectorul construcţiilor şi cel manufacturier. Însă un val de falimente este improbabil în Polonia, având în vedere că economia s-a contractat cu doar 2,8% în 2020, iar anul acesta revenirea va fi mai puternică, scrie bne IntelliNews.
