Împrumuturile masive în valută au fost o piatră de temelie adeclinului economic din Europa Centrală şi de Est. Înainte de 2008,creditele în valută, datorită dobânzilor mai mici şi monedelornaţionale puternice, erau la mare căutare în Est decât cele în lei,forinţi sau zloţi. Pentru bănci, eligibilitatea clienţilor era maipuţin importantă decât goana după profit.
După ce a izbucnit criza, cursul de schimb a suferit modificări la180 de grade, băncile au închis robinetul la credite, iar rataşomajului a început să crească, o evoluţie invers proporţională cucea a salariilor. Rezultatul? Oamenii nu îşi mai puteau achitadatoriile contractate în perioada de boom.
În Ungaria circa 70% din creditele contractate de persoanele fizicesunt în valută. O valoare similară este şi cea din România, undeprocentul este de 60%. Cel mai bine stă la acest capitol Polonia,unde doar 36% din împrumuturi sunt în altă monedă decât zlotul,moneda naţională.
Polonia este performerul regiunii şi la acest capitol, ca şi lacapitolul economic, fiind singurul stat din regiune care nu aintrat în recesiune.
În statele baltice însă, principalele victime ale crizei, între 70şi 90% din împrumuturile acordate de băncile prezente în Letonia,Lituania şi Estonia sunt în valută.
O idee strălucitor de greşită
Cotidianul american de business The Wall Street Journal tratează pelarg această problemă. Pentru exemplificare, jurnaliştii americaniiau cazul unei familii maghiare.
Restaurantul de familie al lui Dezco Kocs traversa o perioadăînfloritoare în 2007. Pentru a construi o bucătărie mai mare şipentru a renova sala de mese, el şi soţia sa au fost nevoiţi săîmprumute echivalentul a 150.000 de dolari.
Decizia nu mai pare la fel de înţeleaptă acum, în lumina noiisituaţii economice. La fel ca mulţi alţii, ei au contractatcreditul în franci elveţieni, deoarece rata dobânzii eraavantajoasă, mult mai mică decât pentru un credit în monedănaţională. După ce criza financiară s-a instalat în Ungaria,forintul s-a depreciat puternic, iar rata pentru credit aproape s-adublat pentru familia Kocs.
În acelaşi timp, odată cu recesiunea, oamenii au decis să reducă oparte din cheltuieli, iar printre primele pe listă au fost ieşirileîn oraş.
Astfel, afacerea familiei Kocs nu mai avea acelaşi succes. Cuplulşi-a cheltuit toate economiile şi a contractat noi credite, însă nua reuşit să îşi achite împrumutul iniţial, iar acum banca urmeazăsă le preia casa.
La începutul acestei luni forintul a atins un nivel minim în raportcu francul elveţian, până la un curs de aproape 218 forinţi pentruun franc, faţă de 160-170 înainte de criză, în vara lui 2008. Iericursul era de 207 forinţi pentru un franc. Moneda maghiară apierdut circa 30% în faţa francului elveţian. Spre exemplu, undebitor în franci, a cărui rată era de 17.000 de forinţi (58 deeuro) înainte de izbucnirea crizei, trebuie acum să plătească circa23.000 de forinţi (80 de euro). Şi faţă de euro forintul a pierdut20% faţă de vara lui 2008.
Leul, unul dintre cei mai slabi performeri alături de forint înacest an, s-a depreciat cu 16% faţă de euro şi cu peste 35% faţă defranc faţă de jumătatea lui 2008, cu puţin timp înainte deizbucnirea crizei. La rândul său, zlotul polonez a pierdut aproape20% în faţa monedei unice şi 40% în faţa monedei elveţiene.
Europa de Est, victima banilor străini
Acesta nu este însă un exemplu singular. În toate statele dinEuropa Centrală şi de Est numărul persoanelor şi al companiilorcare au contractat credite în valută şi care nu îşi mai pot onoraobligaţiile financiare a crescut.
În regiune peste jumătate din creditele acordate de bănci au fostîn valută.
Datoria neachitată în valută a gospodăriilor maghiare se ridică la32 mld. $ (24,6 mld. euro). Cea mai mare parte a acesteia este înfranci elveţieni şi euro, potrivit Băncii Naţionale aUngariei.
Această problemă acţionează ca o frână în calea revenirii economicea regiunii, deoarece debitorii îşi utilizează veniturile pentruplata datoriilor şi nu pentru consum.
Noul guvern de la Budapesta a interzis creditele în valută.Creditarea în franci se blocase însă deja. Noua lege nu îi implicăînsă pe cei care au deja împrumuturi în valută, dintre care unii aucontractat creditele pe o perioadă de 13, chiar 14 ani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
