• Leu / EUR4.9005
  • Leu / GBP5.4945
  • Leu / USD4.4823
Business Internaţional

Creditorii privaţi au acceptat o pierdere de 21% pe deţinerile de obligaţiuni ale statului elen

Creditorii privaţi au acceptat o pierdere de 21% pe deţinerile de obligaţiuni ale statului elen

Autor: Vlad Popescu - Mediafax

22.07.2011, 11:52 665

Creditorii privaţi au acceptat o pierdere de21% pe deţinerile de obligaţiuni emise de Grecia, în cadrulcontribuţiei sectorului privat în acordul pe trei ani, de 159miliarde euro, convenit de liderii europeni pentru salvareastatului elen, transmite Reuters.


Contribuţia netă sectorului privat esteestimată de UE la 37 miliarde euro, la care se adaugă alte circa 13miliarde euro printr-o răscumpărare de obligaţiuni de pe piaţă lapreţuri reduse faţă de valoarea nominală. Astfel, în perioada2011-2014, contribuţia netă a creditorilor privaţi ar fi de 50miliarde euro, urmând să ajungă la 106 miliarde euro net înperioada 2011-2019, potrivit unui comunicat transmis joi seară deşefii de stat şi de guvern din zona euro, care nu oferă altedetalii.



Băncile, companiile de asigurări şi ceilalţi creditori privaţi aiGreciei au fost reprezentate la discuţiile de la Bruxelles de cătreInstitutul pentru Finanţe Internaţionale (IIF), cel mai mare grupde lobby al instituţiilor fianciare la nivel mondial, cu peste 400de companii membre.



IIF arată, într-un comunicat, că deţinătorii privaţi de obligaţiuniau patru variante de participare la bailout-ul Greciei, dintre caretrei sub formă de schimb de titluri şi una de rostogolire adatoriilor în titluri noi cu maturitatea de 30 de ani, pe lângăschema de răscumpărare detaliată deja de UE.



Contribuţia acceptată de creditorii privaţi ar trebui săînlesnească accesul Greciei la finanţare de pe pieţe şi să reducădatoria totală a statului elen.



IIF notează că schimburile de obligaţiuni vor contribui lareducerea datoriei de stat a Greciei cu 13,5 miliarde euro.Totodată, prin oferirea "unui meniu de noi instrumente", grupul delobby vrea să determine peste 90% dintre investitorii privaţi săparticipe la plan.



Astfel, Grecia va avea la dispoziţie finanţare de 54 miliarde eurode la mijlocul anului 2011 până la jumătatea lui 2014 şi un totalde 135 miliarde euro de la jumătatea lui 2011 până la sfârşitulanului 2020, potrivit IIF.

Grupul de lobby nu a oferit estimări privindcontribuţia netă, aşa cum este precizată în comunicatulUE.

Printre instituţiile financiare care auacceptat deja să participe se numără băncile Deutsche Bank, HSBC,BNP Paribas şi Societe Generale, plus asigurătorii Allianz, AXA şiGenerali.

IIF consideră că deţinătorii privaţi deobligaţiuni greceşti vor participa în număr mare la bailout,datorită numărului mare de opţiuni şi diversităţiiacestora.



Cele patru instrumente prin care creditorii privaţi vor puteaparticipa la plan reprezintă schimbul de obligaţiuni la valoareanominală în titluri cu maturitatea de 30 de ani, rostogolireaobligaţiunilor guvernamentale elene care ajung la scadenţă întitluri noi cu scadenţa la 30 de ani şi aceeaşi valoare, un schimbde obligaţiuni la 80% din valoare în titluri pe 30 de ani, dar şiun schimb la 80% în instrumente pe 15 ani. Dobânda în cazulprimelor două variante ar fi de 4,5%, respectiv 6,42% pentru atreia şi 5,9% pentu a patra.



IIF anticipează că fiecare dintre aceste opţiuni va contribui înmod egal la program.



Dobânda fondurilor de 109 miliarde euro puse la dispoziţia Grecieiîn următorii trei ani de UE şi FMI prin programul de finanţareexternă va fi de 3,5%, mult mai mică decât în cazul acordurilorîncheiate în ultimele 18 luni cu Grecia, Irlanda şi Portugalia. Înparticular, UE şi FMI au încheiat un acord cu Grecia în mai 2010,angajând finanţare externă de 110 miliarde euro.

Acordul convenit de liderii europeni pentruGrecia, îndeosebi componenta de contribuţie a investitorilorprivaţi, va conduce cel mai probabil la declararea default-uluiselectiv pe guvernul elen de către agenţiile de rating, primulastfel de eveniment în istoria de 12 ani a zoneieuro.

Fondul European de Stabiltiate Financiară(EFSF) va putea cumpăra obligaţiuni de stat pe piaţa secundară,dacă Banca Centrală Europeană va hotărî că astfel de operaţiunisunt necesare pentru combaterea crizei. Totodată, EFSF va puteapentru prima dată să acorde linii de credit de precauţie statelordin zona euro înainte ca acestea să nu se mai poată finanţa de pepieţe. Totodată, fondul va putea împrumuta bani către guvernepentru recapitalizarea băncilor cu probleme.



Consolidarea prerogativelor EFSF are rolul de a preveni crize îneconomii mai mari din zona euro, precum Italia sau Spania, dincauza unor probleme în economiile mai mici.



Ministrul japonez al Finanţelor Yoshishiko Noda a declarat că sperăca programul de bailout al Greciei să stabilizeze euro şi a afirmatcă guvernul de la Tokyo este pregătit să cumpere în continuareobligaţiuni emise de EFSF. Fondul european se finanţează din pieţeprin emisiuni de obligaţiuni cu rating AAA. Moneda euro s-adepreciat puternic faţă de yenul japonez din cauza crizeidatoriilor de stat, afectând veniturile exportatorilorniponi.



Liderii europeni au promis şi un "Plan Marshall" de investiţiipublice europene pentru a ajuta economia elenă să iasă dinrecesiune.



Acordul la care au ajuns liderii europeni la summit-ul de joi de laBruxelles se bazează pe "o poziţie comună" a cancelarului germanAngela Merkel şi a preşedintelui francez Nicolas Sarkozy. Cei doilideri au purtat o rundă îndelungată de discuţii miercuri noapte,la care a participat şi preşedintele BCE Jean-ClaudeTrichet.

Aparent, Merkel a renunţat la opoziţia faţăde extinderea prerogativelor EFSF după ce Sarkozy a acceptat cadeţinătorii privaţi de obligaţiuni elene să suporte unele pierderişi a renunţat la cererea Franţei pentru o taxă asupra băncilor princare să finanţeze bailout-ul Greciei.

BCE a cedat de asemenea pe o chestiune deimportanţă critică, semnalând că este pregătită să accepte undefault temporar al Greciei.

Extinderea rolului EFSF trebuie aprobată deparlamentele naţionale ale statelor din zona euro, însă sursediploamtice susţin că legislativele din Germania, Olanda şiFinlanda vor sprijini cel mai probabil planul, deoarece aducecontribuţia investitorilor privaţi la salvareaGreciei.

Summit-ul de joi are şanse destul de redusesă conducă la o soluţionare rapidă şi completă a crizei datoriilorde stat din Grecia. Dacă economia statului elen nu revine rapid peo creştere puternică şi sustenabilă, fapt considerat puţin probabilde către analişti, liderii europeni ar putea fi nevoiţi să ia noidecizii dificile în următorii ani.

Urmează ZF Power Summit 2023
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9005
Diferență: -0,0388
Ieri: 4.9024
Azi: 4.4823
Diferență: 0,4279
Ieri: 4.4632
Azi: 5.4945
Diferență: -0,0382
Ieri: 5.4966
Azi: 4.9076
Diferență: 0,102
Ieri: 4.9026