Business Internaţional

Creşte numărul de companii chinezeşti care se retrag din afacerile din Europa. E începutul unui exod sau al unui război comercial?

Portfolio a remarcat că din cauza problemelor de pe partea de cerere fabricile de baterii construite în Ungaria de companii asiatice pentru industria maşinilor electrice au încetinit importul de muncitori străini.

Portfolio a remarcat că din cauza problemelor de pe partea de cerere fabricile de baterii construite în Ungaria de companii asiatice pentru industria maşinilor electrice au încetinit importul de muncitori străini.

Autor: Bogdan Cojocaru

29.05.2024, 22:32 622

Fosun International, unul dintre cele mai mari con­glomerate de busi­ness private ale Chinei, cunoscut mai ales pen­tru operaţiunile din sectorul turis­mului de lux, vinde banca germană Hauck Aufhäuser Lampe către grupul bancar olandez ABN Amro pentru 672 milioane euro.

Tranzacţia este pentru ABN Amro cea mai mare de după criza financiară globală din 2008, iar pentru Fosun a doua din Europa din ultimele două luni. Grupul chinez caută să-şi reducă datoriile şi să-şi reconfigureze prioritaţile de afaceri, concentrându-se pe cele de bază, inclusiv din industria litiului din Asia, şi renunţă la active europene.

Luna trecută, Fosun a vândut un pachet de 8% din acţiunile asigu­ratorului belgian Ageas către BNP Paribas. De această retragere bene­ficiază companii europene. Prin achiziţionarea Hauck Aufhäuser Lampe ABN Amro îşi întăreşte poziţia în top 3 al sectorului de wealth management din Germania şi îşi diversifică şi mai multe afacerile. Însă retragerea Fosun din sectorul financiar european poate fi interpretată şi ca un aspect mai extrem al unei tendinţe generale observate la companiile chinezeşti.

Producătorul de baterii auto Svolt din China a anunţat săptă­mâna aceasta că renunţă la planu­rile de a construi o fabrică de baterii pentru maşini electrice în comuna Lauchhammer din landul german Brandenburg din cauza nesigu­ranţei de pe piaţa auto. Compania se va concentra în schimb pe baterii standard. Oficia­lităţile zonei în care Svolt anunţase iniţial că îşi va construi uzina caută un înlocuitor pentru industria mineritului. Pe acea platformă industrială gigantul danez Vestas a asamblat anterior turbine eoliene.

„Piaţa auto se confruntă cu fluctuaţii şi provocări considerabile peste tot în lume, cauzate mai ales de tranziţia către electro­mo­bili­tate“, a explicat decizia luată de Svolt şeful diviziei europene, Kai-Uwe Wollenhaupt.

Aceste fluctuaţii se simt din plin în industria ungară, unde companii chinezeşti au promis investiţii masive în producţia de baterii şi maşini electrice.

Portfolio a remarcat că din cauza problemelor de pe partea de cerere fabricile de baterii din Ungaria au încetinit importul de muncitori străini. Analiştii cred că reducerea producţiei de baterii, din care o parte uriaşă este exportată, acţionează că o frână asupra economiei maghiare.

„Investitorii asiatici care au venit la noi în ţară sunt toţi interesaţi în a produce pentru pieţele europene, mizând pe faptul că producţia europeană beneficiază de protecţie, spre exemplu taxe vamale zero, şi că astfel ei vor deveni mai competitivi în faţa rivalilor din afara UE“, spune József Nógrádi, director comercial la Trenkwalder. „Dar, când Germania, cea mai mare piaţă din UE, se aşteaptă la o creştere economică de 0-1% şi îşi retrage subvenţiile pentru maşini electrice, caz în care vânzările pot să scadă cu până la 60%, producătorii din Ungaria se pot aştepta la un dezastru. Pentru că piaţa nu-şi revine, companiile reduc numărul de angajaţi“, a explicat analistul. Ungaria şi Serbia au devenit în ultimii trei ani  pricipalele destinaţii pentru investiţiile străine directe chineze în Europa.

Ungaria a primit, de departe, cel mai mult, de aproape trei ori mai mult decât Germania, arată datele compilate de fDi Markets. În schimb, ISD-urile chineze la nivelul întregului continent sunt în declin de mai mulţi ani. La fel sunt şi achiziţiile de companii europene de către companii chineze, potrivit unei analize EY. În ultimii ani jucătorii din China au preferat investiţiile greenfield, în special în producţia de baterii pentru maşini electrice. Preluările de companii au fost descurajate de supravegherea mai strictă de către guverne a tranzacţiilor cu companii străine, în special din Asia, teama fiind că acestea pun astfel stăpânire pe tehnologie europeană de importanţă strategică. De la un timp, însă, mai tot ce înseamnă implicarea companiilor chineze în sectoarele strategice ale economiilor europene este decurajat. O companie chineză, CRRC Qingdao Sifang Locomotive, s-a retras în martie dintr-o licitaţie pentru furnizarea şi întreţinerea de trenuri electrice din Bulgaria după ce Comisia Europeană a lansat o anchetă în această afacere pentru a verifica respectarea noilor reguli privind subvenţiile străine. Oficialităţile europene au descris plecarea chinezilor ca pe un impuls pentru securitatea economică.

De asemenea, Comisia a anunţat luna aceasta că doi producători chinezi de panouri solare, dintre care unul de stat, şi-au retras ofertele dintr-o licitaţie publică pentru construirea unui parc fotovoltaic în România. Companiile au ales să facă acest lucru după ce autorităţile europene au lansat contra lor o anchetă privind subvenţiile străine. 

Nu cu mulţi ani în urmă companiile chineze erau considerate, cel puţin în Europa de Est, înlocuitorii investitorilor americani în oţelării şi fabrici auto care se retrăgeau din regiune sub impulsul protecţionist şi izolaţionist dat de fostul preşedinte al SUA Donald Trump.