„Mă pot infecta cu virusul Wuhan din coletele primite din China cu produse cumpărate de pe Aliexpress?“ Este o întrebare care apare din ce în ce mai des pe forumuri sau în presă. Este un semn al fricii şi neîncrederii care vor afecta exporturile chineze, şi nu doar pe cele ale micilor comercianţi de pe Aliexpress sau platforme similare.
Reducerea exporturilor şi oprirea extinsă a producţiei fabricilor, măsuri luate în China pentru stoparea răspândirii epidemiei, vor afecta semnificativ creşterea economiei chineze şi lanţurile globale de aprovizionare, pieţele şi alte economii ale lumii. De asemenea, cu mai multe oraşe chineze în carantină şi cu o serie de companii aeriene suspendându-şi zborurile către China, epidemia riscă să blocheze pe o perioadă prelungită de timp fluxul de turişti chinezi în restul lumii, cu impact asupra turismului mondial. Criza poate avea efecte asupra legitimităţii şi încrederii pe care o au chinezii în Partidul Comunist şi asupra geopoliticii regionale din Asia în contextul în care relaţiile dintre China şi SUA sunt deja tensionate. Beijingul a acuzat SUA de crearea şi răspândirea fricii de virusul Wuhan.
Analiştii de la Bloomberg Economics au calculat că şocul epidemiei pornite din China poate reduce creşterea economică din zona euro cu 0,1-0,2 puncte procentuale în primul trimestru al acestui an, cu Olanda, un important centru de tranzit comercial, încasând cea mai dură lovitură. În ultimul trimestru al anului trecut, PIB-ul zonei euro a înregistrat un avans de doar 0,1%, în ritm trimestrial. Analiştii atrag atenţia că lanţurile de aprovizionare globale vor fi perturbate dacă fabricile din China rămân închise, dar impactul va fi mai mic decât cel produs de diminuarea cererii pentru importuri din China. Mai greu de cuantificat este impactul produs de reducerea încrederii, de incertitudine şi de turbulenţele de pe pieţele financiare.
Pentru Rana Foroohar, editorialist la Financial Times, epidemia ar putea să scoată în evidenţă ceva nou: o încetinire economică globală cauzată de China şi nu de SUA, ca până acum. Ultimele patru recesiuni globale au fost declanşate de consumatorii americani, însă între timp rolul Chinei în economia globală a crescut dramatic, notează Foroohar. China contribuie în prezent cu o treime la creşterea globală, o proporţie mai mare decât SUA, Europa şi Japonia împreună.
Nu încape îndoială că avansul chinez a încetinit în ultimii ani, însă baza de creştere s-a lărgit exponenţial. Andy Rothman, strateg de investiţii la Matthews Asia, a calculat că, în timp ce avansul PIB-ului chinez a fost de 9,4% în urmă cu zece ani, baza pentru creşterea de 6,1% a PIB de anul trecut este cu aproape 190% mai mare decât cea de acum un deceniu. Aceasta înseamnă că dispoziţia de a cheltui a consumatorilor chinezi contează astăzi mai mult decât în trecut. „Consumatorii din China au tras după ei creşterea economică globală în 2019, aşa cum fac de câţiva ani încoace“, a spus Rothman. De aceea proprietarii de afaceri din turism şi retail sunt foarte îngrijoraţi de impactul coronavirusului. Turiştii chinzei au devenit valoroşi deoarece tendinţa lor este de a rămâne mai mult într-un loc şi de a cheltui mai mult decât cei din alte state. În SUA, spre exemplu, un turist chinez a cheltuit în medie anul trecut 7.000 de dolari timp de 18 zile. Turiştii chinezi au devenit omniprezenţi în toate obiectivele turistice majore din Europa. Optimiştii pot spune că în timpul epidemiei de SARS din 2003 creşterea chineză a suferit doar un mic şoc, revenindu-şi rapid la 10%. Însă atunci China contribuia cu doar 4% la creşterea economică globală. Iar cheltuielile consumatorilor nu erau atât de dezvoltate. În 2003, turiştii chinezi se plimbau mai ales prin China.
Dacă criza se prelungeşte cu o lună, iar experţii spun că este posibil ca aceasta să ajungă până în vară, costul ar fi un declin al creşterii PIB de două puncte procentuale, la 4% sau mai jos anul acesta, scrie CNBC. Avansul din primul trimestru ar putea să ajungă la 2% în ritm anualizat - cel mai slab ritm din ultimii zece ani -, de la 6% în ultimul trimestru din 2019.
Mai dificil de calculat este impactul virusului asupra legitimităţii preşedintelui Chinei Xi Jinping şi a Partidului Comunist. Un editorialist al Wall Street Journal a descris un discurs prin care primarul din Wuhan, oraşul de unde a pornit epidemia, îşi cere scuze public pentru modul în care a încercat să prevină criza ca fiind „un epitaf“ pentru Republica Populară Chineză. „Ca oficial al guvernului local“, spune primarul explicând răspunsul, „după ce primesc astfel de informaţii tot trebuie să aştept permisiunea înainte să le fac publice“.
În South China Morning Post se arată că „eşecul autorităţilor din Wuhan expune slăbiciunea sistemică a modelului vertical chinez, în care oricine din ierarhie răspunde în faţa altcuiva, superior lui“.
Deşi economia îşi va reveni după ce epidemia dispare, scrie The Economist, efectele asupra reputaţiei Partidului Comunist şi a celei a lui Xi Jinping ar putea fi de durată mai mare. „Partidul susţine că, înarmat cu ştiinţa, este mai eficient la guvernat decât democraţiile. Eşecul în prevenirea răspândirii virusului sugerează contrariul.“
