Tesla planificase sa produca baterii in Thailanda, pe care sa le transporte apoi in Marea Britanie pentru instalare, pentru ca in Statele Unite sa ajunga masini aproape asamblate. Cand s-a inceput insa productia acestora in primavara, compania a decis sa produca bateriile si totodata sa asambleze masinile aproape de sediul lor din California, evitand cheltuielile aferente a 8.000 de kilometri pentru transportul fiecarui vehicul.
Economia mondiala a devenit atat de integrata, incat este dificil ca in supermarket-urile americane - Wal-Mart si Target - consumatorii sa gaseasca tricouri sau incaltari pe a caror eticheta sa scrie "Made in USA". Globalizarea este posibil sa piarda din puterea sa economica inexorabila pe care a tinut-o in mainile sale in ultimii 25 de ani, trebuind sa faca fata unor noi provocari, cum ar fi ideologia politica.
Pretul dezarmant al barilului de petrol este un semn ca era legaturilor rapide si ieftine catre toate colturile lumii s-ar putea sa nu se mai intoarca, dand peste cap logica lantului de distributie global, care trateaza geografia ca un factor endogen in incercarea de a scadea costurile.
Amenintarea iminenta a incalzirii globale, cresterea ratei somajului in tarile industrializate si reactia aferenta acestui fenomen, ingrijorarile provocate de asigurarea hranei la nivel mondial si a securitatii, precum si incheierea fara rezultat a discutiilor de la Geneva privind comertul mondial semnaleaza ca ingrijorarile cu privire la mediul inconjurator si la viata politica introduc noi variabile in studierea deja complexului proces al globalizarii.
Multi economisti cred ca globalizarea nu isi va pierde pozitia in ciuda mentinerii pretului petrolului peste 100 de dolari. Pentru multi este insa evident ca pentru a mentine un nivel scazut al preturilor, companiile trebuie sa delocalizeze productia mai aproape de consumatori. Sistemele de distributie cu deschidere globala - zacamantul brazilian de fier transformat in otel chinezesc utilizat pentru a produce masini de spalat transportate la Long Beach, California, si apoi incarcate in camioane si transportate in magazine de profil din Chicago - si-au pierdut din importanta fata de acum cativa ani.
Pentru a evita transportul pe mare al tuturor produselor sale, producatorul suedez de mobila Ikea si-a deschis prima sa fabrica in Statele Unite in mai. Unele firme producatoare de electronice, care au parasit Mexicul in urma cu cativa ani pentru costurile salariale mai mici din China, se reintorc acum in Mexic, pentru ca pot reduce costurile prin transportul terestru al produselor catre consumatorii americani.
Deciziile de aceasta natura, ceea ce unii economisti numesc efectul de vecinatate - amplasarea fabricilor mai aproape de furnizorii de componente si totodata si de consumatori, pentru a reduce costurile cu distributia -, ar putea sa se inmulteasca si sa aiba o importanta din ce in ce mai mare daca pretul petrolului ramane la niveluri atat de ridicate. Un baril de petrol se vinde cu aproximativ 100 de dolari barilul, comparativ cu preturi in jurul valorii de 10 dolari in urma cu doar un deceniu.
Costul transportului unui container de 12 metri din Shanghai catre Statele Unite a crescut de la 3.000 de dolari la inceputul acestui deceniu la 8.000 de dolari, conform ultimelor studii realizate pentru costurile cu transportul.
"Costurile cu distributia si nu taxele vamale reprezinta cea mai importanta bariera in calea comertului in zilele noastre", concluziona un raport al unei banci canadiene de investitii, in conditiile in care majorarea acestora "a anulat efectiv eforturile din ultimele trei decenii pentru liberalizarea comertului".
Impactul globalizarii asupra mediului inconjurator este una dintre problemele din ce in ce mai prezente acum, cu o importanta in crestere, la fel ca si escaladarea preturilor transportului. Multe companii si-au delocalizat fabricile din tari cu norme riguroase in domeniu, in special tarile europene, catre tari cu reglementari din ce in ce mai lejere, precum China si India.
Daca comunitatea internationala reuseste sa isi tina promisiunea si o sa se negocieze o intelegere care sa urmeze Protocolului de la Kyoto, tari precum India sau China vor fi nevoite sa reduca emisiile de carbon, si odata cu aceasta costurile relativ scazute de productie vor creste.
Mediul politic ar putea sa fie si el supus unor schimbari. Nemultumirile provocate de procesul globalizarii au condus la alegerea unor guverne ostile acestui proces in America Latina. O reactie similara poate fi suprinsa si in Statele Unite, unde candidatul democrat Barack Obama a promis reevaluarea acordurilor de comert preferential.
Runda Doha - ultima dintre rundele Organizatiei Mondiale a Comertului - s-a incheiat fara a obtine rezultatele asteptate. Discutiile pe tema reducerii barierelor comerciale au ramas fara rezultat. Negocierile, initiate in 2001, au esuat dupa ce China si India au incercat sa castige batalia impotriva SUA pe tema subventiilor in agricultura, cele doua tari in curs de dezvoltare insistand asupra unor unei largi varietati de drepturi care sa le protejeze pe ele impotriva invaziei importurilor in domeniul alimentelor, importuri ce ar putea afecta fermierii locali.
Unii critici ai globalizarii, incurajati de aceste evenimente, au prezis sfarsitul suprematiei globalizarii. Cand companiile se hotarasc sa investeasca intr-o noua fabrica sau de la cine sa cumpere produse, ei urmaresc si evolutia monedei tarii respective, increderea consumatorilor, costurile salariale, reglementarile guvernamentale si disponibilitatea unor manageri capabili.
Industriile cele mai afectate de scumpirea costurilor de distributie sunt acelea care produc bunuri de mari dimensiuni sau foarte grele, al caror transport reprezinta un procent important din pretul de vanzare. Otelul este un exemplu concludent. Exportul de otel din China catre Statele Unite a cunoscut un declin de 20 de procente de la an la an, inregistrand cea mai dezamagitoare performanta din ultimii zece ani, in timp ce productia americana de otel cunoaste o evolutie pozitiva dupa ani de declin. Motoarele, utilajele de toate felurile, partile componente ale masinilor, presele industriale, televizoarele si alte articole electrocasnice ar putea fi afectate.
Fabricile din industriile care nu necesita investitii masive in infrastructura, ca mobila, incaltaminte si jucarii, dau semne de mobilitate in conditiile cresterii costurilor de transport.
Costurile uriase cu distributia au impact si asupra industriei alimentare - de la banane la somon. Aceasta tendinta ar putea transforma unele obiecte pe care acum le gasim in debaraua clasei de mijloc in produse de lux, promovand o localizare a productiei cat mai aproape de locul de consum, proces popular acum in multe tari din America si Europa.
Companiile transnationale precum General Electric, DuPont, Alcoa si Procter & Gamble raspund provocarilor cauzate de cresterile costurilor atat in domeniul distributiei, cat si in domeniul ecologiei prin asa-numitele politici verzi al caror rol este de a reduce consumul de combustibil si totodata emisiile de carbon.
In conditiile in care costurile cu distributia isi mentin valorile ridicate, economistii cred ca se va miza pe efectul vecinatatii - astfel, nu se vor mai cauta furnizori la nivel mondial cu preturi cat mai mici, la fel cum nu se vor mai asambla produsele in toate colturile lumii, activitatile acestea realizandu-se cat mai aproape de piata de desfacere.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
