• Leu / EUR4.7315
  • Leu / GBP5.2727
  • Leu / USD4.2103
Business Internaţional

Creşterile economice din T4 arată două poveşti est-europene diferite: Ungaria intrigă prin rezistenţa industriei, în timp ce Polonia cedează sub presiunea încetinirii din zona euro

Autor: Bogdan Cojocaru

14 feb 2019 5259

Bloomberg: O altă economie puternic industrializată din Europa de Est, Slovacia, a încetinit în T4 mai puternic decât arătau estimările, aşa cum a făcut şi România. Cehia, despre care vor fi publicate date oficiale vineri, a fost probabil cea mai lentă din regiune.

Evoluţia economiilor în ultimul trimestru al anului trecut a scos la iveală două poveşti diferite în Europa de Est: una în care creşterea surprinzătoare a Ungariei îi face pe specialişti să se scarpine în cap, şi alta care arată cât de vulnerabilă este Polonia la încetinirea din zona euro.

Iar pentru a da o imagine despre turbulenţele economice din zona euro, trebuie spus că Germania, cea mai mare economie europeană, a evitat la limită recesiunea în trimestrul patru, când a stagnat după o scădere de -0,2% în ritm trimestrial în cele trei luni anterioare, iar Italia a intrat în recesiune cu o accelerare a scăderii PIB.

Economia maghiară a crescut cu 4,8% în trimestrul patru, în ritm anualizat, ajustat la efectele sezoniere şi calendaristice. Performanţa pune Ungaria pe podium într-un concurs teoretic al creşterilor economice din UE din această perioadă bazat pe datele strânse de Eurostat. Din acest clasament lipsesc însă nouă ţări membre ale Uniunii. Neajustat, ritmul de creştere a fost de 5%, cel mai rapid din 2004 încoace, după cum a remarcat Bloomberg. Aşteptările pieţei erau ca PIB-ul să avanseze cu 4,5%. În ritm trimestrial, creşterea a fost de 1,1%, ceea ce face din Ungaria una din puţinele ţări din Europa care au depăşit pragul de 1%. „Performanţele economice au depăşit din nou aşteptările”, scrie portalul financiar maghiar Portfolio, care aminteşte că avansul de 4,8% este totuşi mai slab decât cel din trimestrul anterior, de 5,1%. Prin urmare, economia maghiară a încetinit, însă nu semnificativ, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări din regiune, printre care România şi Polonia. Datele sunt preliminare, astfel că ar putea urma ajustări, poate pozitive. Portfolio a anticipat surpriza, bazându-se pe activitatea puternică din construcţii şi industrie, stimulată de cererea internă. Institutul naţional de statistică al Ungariei n-a detaliat ce a alimentat creşterea economică în trimestrul patru, însă a precizat că aproape toate industriile au contribuit la creştere, însă s-au remarcat în mod special serviciile de bază. Specialiştii sunt intrigaţi de faptul că sectorul industrial, mai ales cel auto, nu a acţionat ca o frână pentru creştere având în vedere cât de puternic este legată industria auto maghiară de industria germană şi că una din cauzele încetinirii din Germania a fost un blocaj în producţia auto locală.

Pentru analistul Peter Virovacz, datele din industrie sunt de natură să-i facă pe economişti să se scarpine în cap. Industria maghiară şi-a încordat muşhii la sfârşitul anului, ceva neaşteptat, raportând al doilea cel mai bun rezultat din 2018 în pofida sezonului vacanţelor de iarnă. După o mare dezamăgire în noiembrie, producţia industrială a arătat ceva nemaivăzut din ianuarie anul trecut - o creştere de peste 5% an la an. Surprinde nu doar amploarea creşterii, ci şi momentul în care aceasta s-a produs. Sezonul vacanţelor de iarnă este în mod normal slab. Spre exemplu, în Germania, producţia industrială a scăzut cu -0,4% în decembrie, în raport cu luna anterioară, şi s-a prăbuşit cu -3,9% în ritm anualizat. Noiembrie a adus şi ea scăderi, chiar mai puternice. Analiştii de la ING presupun că industria maghiară a performat datorită punerii în funcţiune de noi capacităţi de producţie (fabrici care-şi extind producţia sau companii care au pus în funcţiune noi uzine), a productivităţii mai mari şi a reducerii distorsiunilor din industria auto. Pentru ei, ce s-a întâmplat cu economia maghiară în trimestrul patru arată cât de importante sunt pentru creştere industria auto şi cea a electronicelor. Totodată, această importanţă arată cât de vulnerabilă este industria la o eventuală schimbare a sensului de creştere. Specialiştii ING sunt totuşi optimişti, aşteptându-se ca un important motor de creştere să rămână cererea internă. Un ziar proguvernamental, Magyar Idok, atrage atenţia că majoritatea instituţiilor de prognoză şi chiar şi oficialii guvernamentali au subestimat capacitatea de a creşte a economiei maghiare în 2018.

Creşterea economiei poloneze a încetinit de la 5,6% în trimestrul trei, în ritm anualizat şi ajustat, la 4,6% în trimestrul patru. Neajustat, avansul a fost de 4,9% în T4. În ritm trimestrial, PIB-ul a încetinit de la 1,6% la 0,5%, nivel uşor mai mare decât cel estimat de Comisia Europeană în proiecţiile de iarnă, publicate în urmă cu o săptămână. „Încetinirea din zona euro loveşte în cele din urmă puternicul avans polonez”, scrie analistul Rafal Benecki, analist şef al ING pentru Polonia. Creşterea trimestrială din T4 este cea mai lentă începând cu trimestrul trei al 2016 încoace, notează el.

„Creşterea poloneză decelerează uşor în condiţiile în care factorii globali nu mai sunt atât de favorabili”, explică Jaroslaw Janecki, economist-şef la  Société Générale. „Încetinirea din Germania, războiul comercial mondial, riscurile create de tarife şi incertitudinile legate de deciziile băncilor centrale înseamnă că avansul de puţin sub 4% pe care-l estimăm pentru anul acesta ar trebui considerat un succes”, precizează el. Comisia Europeană proiectează o creştere de 3,5% pentru Polonia anul acesta, după avansul record de 5,1% de anul trecut.

Analiştii ING apreciază că slăbiciunile anticipate pentru principalii parteneri comerciali ai Poloniei vor avea un impact mai negativ asupra creşterii PIB-ului polonez decât cel estimat de majoritatea economiştilor. Astfel, ei se aşteaptă la o creştere de 3,6% a economiei poloneze în 2019. Aceasta ar fi însă una dintre cele mai mari din UE. Economiştii atrag atenţia că atmosfera din mediul de afaceri din zona euro creează riscuri pentru investiţii în Polonia. În plus, plăţile de fonduri europene au atins punctul de maxim, iar rata foarte ridicată a investiţiilor publice va fi dificil de repetat în 2019.

 Investiţiile private, deja slabe în 2018, vor avea de suferit din cauza încetinirii din exterior ñ exportatorii domină printre  companiile care investesc. În schimb, perspectivele pentru consumul privat sunt mai bune. Doar urmează programele preelectorale. Banca naţională mizează pe o creştere de 4% în 2019, iar ministerul de finanţe pe un avans de 3,8%. Însă în 2018 Polonia a depăşit aşteptările prin performanţele sale economice. Consumul s-ar putea să aducă surprize plăcute în 2019.

O altă economie puternic industrializată din Europa de est, Slovacia, a încetinit în T4 mai puternic decât arătau estimările, aşa cum a făcut şi România. Cehia, despre care vor fi publicate date oficiale date vineri, a fost probabil cea mai lentă din regiune, notează Bloomberg.

 

 

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7315
Diferență: -0,0634
Ieri: 4.7326
Azi: 4.2103
Diferență: -0,2322
Ieri: 4.2139
Azi: 5.2727
Diferență: 0,699
Ieri: 5.2538
Azi: 4.2800
Diferență: 0,3211
Ieri: 4.2744