Companii mari şi industrii importante din cele mai mari economii ale UE au nevoie de ajutorul statului care, în schimbul sprijinului financiar, cere celor ajutaţi cedarea controlului unei părţi din capital sau să participe la aplicarea unor strategii de modernizare a economiilor.
Prime ecologice, subvenţii, investiţii, o ţintă de un milion de maşini nepoluante „made in France“ -preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a schiţat planul pentru susţinerea industriei şi pieţei auto. Aceasta după ce Renault s-a dovedit a fi una din primele victime de calibru mare ale crizei economice provocate de pandemia de COVID-19. Renault, despre care se spune că ar lua în calcul închiderea mai multor fabrici, inclusiv din Franţa, va primi, de altfel, ajutor de la statul francez de 5 miliarde de euro. În schimb, compania va ajuta ţara să devină un campion al producţiei de maşini electrice.
Şi în Germania marii constructori auto au cerut ajutorul statului, mai ales prin stimularea vânzărilor de maşini, dar acolo aceasta nu este o prioritate pentru guvern pentru că nu ar aduce beneficii economice care să justifice cheltuielile. Însă executivul a aprobat un pachet de salvare de 9 miliarde de euro pentru operatorul aerian Lufthansa, profitabil înainte de criză. Şi Berlinul are planuri mari pentru „înverzirea“ industriei auto.
Fiat-Chrysler, colos italo-american, va primi un împrumut de ajutor de 6,3 miliarde de euro în ceea ce ar reprezenta cel mai mare bailout la care contribuie statul pentru un constructor auto din Europa.
Aceste cazuri de companii cu nume sonore căzute pradă crizei arată eforturile guvernelor din marile economii europene de a salva industrii strategice şi locuri de muncă. Dar şi cum criza i-a luat pe nepregătite pe aceşti coloşi. În unele cazuri, companiile se vor alege în urma bailouturilor cu o putere mai mare a statului în acţionariat şi în luarea deciziilor.
Vremurile erau grele pentru industria auto europeană şi înainte de criză. Încetinirea creşterii economice şi descurajarea circulaţiei cu maşini poluante în oraşe mari afectau atunci vânzările. Blocajul cauzat de pandemie a îngheţat piaţa. Pentru Renault, nici marca low-cost Dacia n-a mai putut salva vânzările, aşa cum a făcut-o în criza anterioară, iar guvernul de la Paris a intervenit pe post de salvator. „Lovit de vremuri grele, sectorul auto a beneficiat de primele măsuri de urgenţă implementate de guvern. „Astăzi se deschide un nou capitol, cu scopul de a produce maşina nepoluantă de mâne în Franţa şi pentru întărirea competitivităţii sectorului“, se arată într-un cumunicat emis de guvern luni, cu o zi înainte ca Macron să-şi prezinte planul de salvare a industriei auto. Potrivit acestuia, Franţa va deveni în câţiva ani un important producător de maşini electrice şi cu propulsie hibridă, potrivit Le Figaro. În schimbul unui împrumut de 5 miliarde de euro pentru care statul oferă garanţii, Renault va trebui să se alăture unui proiect de dezvoltare a bateriilor electrice alături de PSA Peugeot-Citroen şi Total. Industria auto asigură direct 400.000 de locuri de muncă în Franţa şi indirect alte 900.000 prin serviciile conexe, arată Le Monde. Macron şi-a făcut anunţurile într-o vizită la furnizorul de componente auto Valeo, aflat în reorganizare judiciară. Compania are 1.500 de salariaţi. Un grup de lobby pentru industria auto apreciază că în actuala criză 30% din firmele din sector riscă falimentul. Guvernul francez deţine 15% din Renault. Planul lui Macron de susţinere a sectorului auto a trezit încă înainte de a fi anunţat critici că lezează suveranitatea industriei. Iar sindicatele cred că guvernul a dat liber la închiderea de fabrici. Industria poate că va fi salvată prin reformă, dar cu sacrificarea unor locuri de muncă.
Şi Germania vrea să dezvolte o industrie a bateriilor pentru maşini electrice. Şi acolo producătorii auto au cerut guvernului introducerea unui program de subvenţii pentru achiziţia de maşini noi, dar Berlinul a anunţat că nu se grăbeşte. În iunie ar putea fi anunţate măsuri în acest sens. Până atunci, Volkswagen, cel mai mare constructor auto german, se chinuie cu efectele financiare ale scandalului Dieselgate, provocat de faptul că a minţit în testele de poluare. Însă guvernul a aprobat un ajutor de stat de până la 9 miliarde de euro pentru transportatorul aerian fanion Lufthansa. Companiile aeriene sunt printre primele care au simţit impactul pandemiei asupra afacerii. Circa 95% din flota actuală a Lufthansa este ţinută la sol, după cum remarcă Deutsche Welle. CEO-ul Carsten Spohr a spus că operatorul aerian are probabil cu 100 de aeronave mai mult decât are nevoie, ceea ce înseamnă că 10.000 de locuri de muncă sunt în pericol. Statul va primi în schimbul ajutorului financiar 20% din acţiunile companiei cu posibilitatea de a majora participaţia la 25% plus una în cazul în care un investitor va încerca să preia transportatorul.
Lufthansa este însă doar numele cu cea mai mare rezonanţă dintr-o lungă listă cu companii mari care au apelat la ajutorul guvernului german, în special la credite garantate de stat, pentru a face faţă crizei. Thyssenkrupp, un colos industrial, şi-a asigurat un ajutor de stat de un miliard de euro, spun surse apropiate situaţiei. În aşteptarea unor vremuri mai bune, şi a repornirii vânzărilor, grupul ia în considerare restructurarea, adică va încerca să supravieţuiască reducându-şi dimensiunile. Puma, producător de echipamente sportive, şi-a aranjat un împrumut de urgenţă de 900 de milioane de euro, bani veniţi inclusiv de la banca de dezvoltare de stat KfW, care joacă un rol important în bailouturile în care se implică guvernul. Şi Adidas a apelat la ajutorul Berlinului, primind iniţial un împrumut garantat de stat de 2,4 miliarde de euro. Compania a indicat apoi că va înlocui creditul cu alte instrumente financiare cât mai curând posibil. Adidas şi Puma sunt sponsori în competiţiile sportive importante, multe dintre ele anulate sau amânate din cauza epidemiei. Operatorul turistic TUI a primit de la KfW un împrumut de 1,8 miliarde de euro. Şi Deutsche Bahn, operatorul feroviar fanion al Germaniei, vrea acces la credite de mai multe miliarde de euro, potrivit Reuters. În general, aceste companii s-au angajat să renunţe la plata dividendelor în schimbul sprijinului.
