La începutul crizei generate de coronavirus, cancelarul german Angela Merkel a declarat că Uniunea Europeană se confruntă cu „cea mai mare provocare” din istoria sa, scrie Euronews.
„Toţi am fost afectaţi în mod egal, iar situaţia actuală trebuie să devină o prioritate pentru toată lumea, şi pentru Germania, pentru ca Europa să devină mai puternică în urma acestui test”, a declarat Merkel la începutul lunii aprilie, adăugând că răspunsul la problema în cauză constă într-o Europă unită şi eficientă.
Pe măsură ce Germania se pregăteşte să preia preşedinţia Comisiei Europene la începutul lunii iulie, modul în care blocul european va trece peste criză va reprezenta principala prioritate a cancelarului care, după mai bine de 15 ani pe care i-a petrecut la conducerea Germaniei, a anunţat că nu va candida la următoarele alegeri.
Provocările şi testele următoarelor luni sunt imense. În primul rând, trebuie luat în calcul semnarea fondului de recuperare al Comisiei Europene. Anunţat săptămâna trecută de preşedintele Ursula von der Leyen, pachetul de stimulare va oferi o finanţare de 750 de miliarde de euro pentru revenirea economică a Uniunii. Planul vine în completarea bugetului UE pentru 2021-2027, care încă nu fusese decis înainte să izbucnească pandemia.
De asemenea, rămâne în picioare şi problema Brexit-ului. Uniunea Europeană şi Regatul Unit trebuie să ajungă la o înţelegere înainte de 31 decembrie – sfârşitul perioadei de tranziţie. Momentan, discuţiile dintre cele două părţi nu au mers suficient de bine, iar perspectiva unui acord pare să se micşoreze.
Merkel va dori în următoarele luni să medieze tot mai mult relaţiile dintre Statele Unite şi Beijing, pe măsură tensiunile dintre primele două economii ale lumii continuă să se crească. În plus, cancelarul a insistat că Uniunea Europeană are „mari interese strategice” în ceea ce priveşte menţinerea cooperării cu Beijingul.
„În multe locuri, pandemia va accentua conflictele existente şi va deveni un test de rezistenţă pentru Uniunea Europeană”, a declarat Merkel, cerându-le liderilor UE să vorbească despre valori precum „democraţie, libertate şi protejarea demnităţii umane”.
