Criza economică din Iran, care în jurul noului an a declanşat proteste ce au ameninţat controlul regimului actual asupra puterii, devine tot mai profundă, notează The Wall Street Journal.
Reacţia dură faţă de demonstraţii şi ameninţarea unei intervenţii militare americane au împins moneda ţării tot mai jos, afectând viaţa de zi cu zi a milioane de oameni.
Valoarea rialului, care i-a trimis în stradă pe negustorii nemulţumiţi când a atins 1,4 milioane pentru un dolar la sfârşitul anului trecut, a scăzut la 1,6 milioane.
Inflaţia anuală la alimente se situa deja la 72% în momentul izbucnirii protestelor în decembrie. Iranienii continuă să raporteze preţuri în creştere rapidă la alimente de bază.
Un bărbat de 20 de ani care a călătorit recent în Iran din UK pentru a petrece timp cu familia a realizat că preţurile unor bunuri s-au dublat în luna în care a lipsit. Într-o zi, a văzut pe o aplicaţie de cumpărături online o ofertă de cumpărare de iaurt în rate. „Am ajuns oare atât de jos?“ s-a întrebat acesta.
Condiţiile tot mai grele sporesc presiunea asupra guvernului, guvern care are în faţă decizii grele privitoare la eventuale concesii legate de programul său nuclear în discuţiile cu SUA în speranţa obţinerii eliminării sancţiunilor.
Acestea apasă în acelaşi timp tot mai greu asupra iranienilor de rând. Aceştia îşi iau mai multe joburi, îşi vând din bunuri sau se confruntă cu un nivel de trai radical afectat de la suprimarea demonstraţiilor la începutul lunii ianuarie.
Unele magazine s-au redeschis, iar unii angajaţi au revenit la joburile lor, însă iranienii spun că majoritatea oamenilor trec cu greu prin fiecare zi şi caută modalităţi de a părăsi ţara. Cei care încearcă să-şi retragă banii din bănci se lovesc de controale ce limitează accesul la valută.
Nesiguranţa legată de ce va decide preşedintele Trump, între diplomaţie şi acţiune militară, face ca guvernului, investitorilor şi proprietarilor de afaceri mici şi mari să le fie greu să facă planuri economice sau să ia decizii.
FMI a anticipat anul trecut că economia Iranului va creşte cu doar 1% în 2026, cel mai lent ritm din Orientul Mijlociu. Economiştii estimează acum că economia ţării se va contracta.
Unele dintre măsurile luate de guvern în faţa crizei economice nu au făcut decât să sporească suferinţa consumatorilor. Ţara se confruntă de asemenea cu crize severe de apă şi energie în pofida vastei bogăţii în petrol şi gaze a ţării.
Între timp, SUA sporesc presiunea economică prin înăsprirea sancţiunilor şi ameninţând cu tarife ţările care fac comerţ cu Iranul.
