Cotele apelor Dunării cresc uşor la unele puncte de măsurare din Bulgaria. Centrala nucleară de la Kozlodui, ale cărei instalaţii sunt răcite cu apă din marele fluviu acum în unele locuri aproape secat, produce energie la capacitate maximă.
Specialiştii bulgari laudă puterea de prevedere a inginerilor şi autorităţilor de acum 60 de ani, mulţumită cărora centrala cu două reactoare, cel mai mare producător de electricitate din Balcani, reuşeşte să evite soarta unităţilor oprite din România şi Ungaria, şi ele alimentate cu apă din Dunăre. Bulgaria, producător de energie nucleară, solară, eoliană, hidro şi cu capacitate mare de înmagazinare a electricităţii în baterii, este în prezent singurul hub energetic adevărat din această parte a Europei.
În aceste condiţii, unii specialiştii de acolo apreciază că Bulgaria are categoric nevoie de o a doua centrală nucleară, pe lângă extinderea cu încă două reactoare a Kozlodui. Ciudat, proiectul centralei nucleare noi de la Belene lipseşte cu desăvârşire de pe agenda actualului guvern de la Sofia. De asemenea, Elenko Bozhkov, expert în energie, atrage atenţia că Bulgaria trebuie să-şi păstreze termocentralele pe cărbune, acestea reprezentând o rezervă strategică.
În actuala criză de energie din Europa de Est, Bulgaria s-a remarcat prin capacitatea mare de înmagazinare a energiei în baterii. Acestea permit ţării să importe electricitate ieftină produsă în timpul zilei de instalaţiile fotovoltaice din România şi Grecia şi să exporte scump la orele de vârf al consumului.
Ziarul bulgar Capital a remarcat că într-o singură lună capacitatea oficială a bateriilor a crescut cu 1 GW, sau 23%, la 5,4 GW (înregistraţi pe 17 august). Saltul este mai mare decât întreaga capacitate operaţională din România sau Grecia. După unele calcule, această capacitate poate elibera în sistem echivalentul producţiei timp de opt ore a centralei de la Kozlodui şi a celei dintr-o singură zi a termocentralelor pe cărbune. Cu siguranţă, bateriile pot acoperi consumul de electricitate al ţării timp de mai multe ore.
Bateriile reprezintă acum aproape 23% din întreaga capacitate instalată de generare de electricitate din Bulgaria. Raportată la numărul de locuitori, această capacitate, de 842 MW pentru un milion de persoane, propulsează Bulgaria pe primul loc în lume, speculează Capital, care recunoaşte că nu există cifre exacte comparabile. Însă Bulgaria este, cu siguranţă, pe primul loc în regiune. Spre cumparaţie, datele Transelectrica arată că instalaţiile mari de baterii din România însumează 878 MW. Rezultatul acestei evoluţii este că preţurile electricităţii din Bulgaria sunt cu 10% mai mici decât în România şi Ungaria. Astfel, realizările inginerilor de acum 60 de ani şi inspiraţia investitorilor din prezent ajută Bulgaria să defileze printr-o criză regională a energiei.
În Ungaria, criza a fost transformată de premierul Peter Magyar într-un spectacol de unitate naţională şi eforturi fără precedent. Ungaria importă electricitate, după cum recunoaşte premierul. Inclusiv din Bulgaria, spun autorităţile bulgare. Cum importurile repezintă o vulnerabilitate, guvernul face tot posibilul pentru a ţine operaţională cât mai multă din capacitatea centralei nucleare de la Paks. Deocamdată funcţionează doar două turbine de la un reactor. Pentru a asigura apa de Dunăre necesară funcţionării în siguranţă a instalaţiilor centralei, guvernul lui Magyar a lansat lucrări hidrotehnice fără precedent în dreptul canalului cu apă de răcire.
Efortul contratimp presupune scufundarea unor barje încărcate cu bolovani şi construirea unui prag pe fundul Dunării care să înalţe nivelul apei. Munca a început rapid. Au fost mobilizate inclusiv elicoptere de transport de mare tonaj. Iar Magyar a cerut ajutorul companiilor care furnizează materiale de construcţii pentru aprovizionarea şantierului. Iniţial, companiile controlate de oamenii fostului premier Viktor Orban au refuzat, dar publicitatea făcută de Magyar proiectului le-a făcut să-şi schimbe repede poziţia. Practic, oameni din noul cabinet, inclusiv noul premier, sunt zilnic în zona Paks, supraveghind lucrările şi explicând populaţiei ce se întâmplă.
Luni, Magyar a lăudat ajutorul, spunând că şantierul primeşte materie primă din cele mai îndepărate colţuri ale ţării. Transportul se face pe şosea, cu camionul. Trenul ar însemna întârzieri prea mari. Cu barja ar fi imposibil. De asemenea, a fost lăudată şi mobilizarea societăţii civile pentru aprovizionarea şantierului cu toate cele necesare zecilor de muncitori de acolo.
Speranţa Ungariei în continuare stă în ploile din Austria, care au venit. Acestea vor permite, probabil, repornirea a noi turbine la Paks săptămâna viitoare.
Ce a mai rămas din presa de propagantă a guvernelor Orban laudă progresul rapid al ţării în ceea ce priveşte instalaţiile de stocare a electricităţii în baterii. Capacitatea înregistrată a ajuns la 700 MW. Incluzând capacitatea neînregistrată, totalul se apropie de 1 GW.
În schimb, Portfolio.hu, cea mai populară sursă de ştiri economice şi financiare din Ungaria, arată că problemele de la Paks, pe lângă promisiunile neîndeplinite, arată deficitul de energie eoliană.
Dar dacă actualul guvern se ţine de cuvânt, capacitatea eoliană va creşte de 12 ori până în 2030. Vechiul guvern a încurajat expansiunea rapidă a fermelor fotovoltaice, poate şi datorită apropierii de China, cel mai mare producător. De asemenea, a insistat pe extinderea centralei de la Paks cu încă două reactoare de producţie rusească.
Proiectul Paks II este în stadiu foarte incipient. Au fost turnate nişte betoane. Însă noul guvern, care până acum a arătat tendinţe proeuropene puternice, nu se grăbeşte. Problemele actuale cauzate de cotele mici ale Dunării vor impune, probabil, modificări în proiect, dacă acesta va primi undă verde.
Apoi, autorităţile egiptene au semnalat probleme la un proiect cu tehnologie rusească asemănător, centrala de la El-Dabaa. Este vorba de defecte serioase de construcţie şi deficienţe de securitate. Centrala egipteană foloseşte aceleaşi reactoare ruseşti VVER-1200 ca Paks II.
