Plahotniuc, cu o avere estimată de la câteva sute de milioane de dolari la 3 miliarde de dolari, nu deţine nicio funcţie publică în stat, deşi la un moment dat se zvonea că ar vrea să devină preşedinte şi a încercat fără succes să cucerească funcţia de premier.
Însă influenţa şi-o exercită prin intermediul Partidului Democrat, una dintre cele mai puternice formaţiuni din parlament, prin tragerea diverselor pârghii pe care şi le-a creat în instituţiile statului şi prin vastul său imperiu de business şi media. Dodon, pe care chiar Plahotniuc l-a ajutat să devină preşedinte, a fost suspendat zilele trecute de Curtea Constituţională, instanţă despre care se spune că este controlată de oligarh.
Omul de afaceri i-a deschis calea lui Dodon, un pro-rus convins, spre preşedinţie când în 2014 sistemul de justiţie, controlat de el, a blocat accesul partidului lui Renato Usatîi, pe atunci un politician foarte popular cu înclinaţii proruse, la alegerile parlamentare, scrie revista New Eastern Europe.
Eliminarea din joc a lui Usatîi i-a permis lui Dodon să avanseze în cariera politică. Preluând o mare parte din electoratul orientat spre Moscova, Partidul Socialist a devenit cea mai puternică forţă din parlamentul moldovenesc. Din 2015 până în 2018 Usatîi a fost primar al oraşului Bălţi, al doilea cel mai mare din Moldova, dar şi-a exercitat funcţia din Rusia, ţară unde s-a refugiat şi al cărui cetăţean este.
În Moldova l-ar fi aşteptat o anchetă privind o crimă. Plahotniuc a mai colaborat cu Dodon în 2015, când voturile socialiştilor i-au permis oligarhului să înlăture de la putere guvernul lui Valeriu Streleţ, un aliat apropiat al lui Vlad Filat, om de afaceri, liderul liberalilor, unul dintre cei mai bogaţi oameni din Moldova şi concurent cu Plahotniuc pentru putere. După ce a pierdut puterea, Filat a intrat la închisoare.
Aparatul media şi politic al oligarhului l-a sprijinit pe Dodon în alegerile pentru preşedinţie din 2016 pentru a împiedica victoria Maiei Sandu şi a partidului său antisistem. Plahotniuc este cel mai bogat om din Moldova. La consolidarea averii sale a contribuit faptul că a ocupat funcţii de top la Victoriabank (2006 - 2011) şi Petrom Moldova (2001 - 2011). La Petrom, oligarhul s-a ocupat cu importul şi vânzarea retail şi wholesale de produse petroliere. Imperiul său de afaceri se întinde de la petrol şi bănci la imobiliare, hoteluri şi televiziune. Plahotniuc deţine oficial patru posturi TV şi trei de radio, potrivit Balkan Insight. Cum şi-a început Plahotniuc ascensiunea nimeni nu ştie exact. Unii spun că s-ar fi ocupat cu prostituţia şi cu traficul de persoane. Într-unul din primele sale interviuri, omul de afaceri povesteşte că a început să câştige bani „culegând struguri cu băieţii, făcând vin şi exportându-l în Rusia“, potrivit openDemocracy.
În anii 2000, Plahotniuc aparţinea de aşa-numiţii „vânători“, un cerc de cinci oameni de afaceri care, de bunăvoie sau nu, împărtăşeau pasiunea pentru vânătoare a preşedintelui Vladimir Voronin. El a intrat în această companie mulţumită prieteniei cu fiul preşedintelui, Oleg, cu care se distra şi avea multe în comun. „La început i-a fost util lui Oleg, apoi preşedintelui“, mărturiseşte un fost lider al Partidului Comunist. În timpul preşedinţiei lui Voronin (2001-2009), omul de afaceri nu s-a zgârcit cu cheltuielile pentru delegaţii şi presa de partid. Rapid, Plahotniuc a intrat în rândul prietenilor preşedintelui şi a devenit „portofelul“ partidului. În 2009, comuniştii au pierdut puterea şi au fost înlocuiţi de o coaliţie de partide de centru-dreapta. Unul dintre acestea, Partidul Democrat, primea sprijin financiar de la Plahotniuc cu mult înainte. Plahotniuc a ieşit din umbră când democraţii au intrat într-o coaliţie de guvernare - Alianţa pentru Integrare Europeană. Dar acum era deja unul dintre cei mai puternici oligarhi. Comuniştii l-au acuzat că a plecat de la ei cu tot cu finanţele partidului. Cu mult mai mulţi bani Plahotniuc s-ar putea să se fi ales permiţând şi ajutând la cea mai mare fraudă bancară din Moldova, potrivit lui Mihail Gofman, fost vicedirector al agenţiei de combatere a spălării de bani şi a terorismului financiar.
Prin această fraudă, descoperită în 2014, în care instrumente au fost trei mari bănci moldoveneşti, au dispărut jumătate din rezervele băncii centrale.
Gofman spune că banii, un miliard de dolari (spre comparaţie, PIB-ul Moldovei este de 8 miliarde dolari), au ajuns în Rusia (la Gazprom Bank), unde au fost „curăţaţi“ prin intermediul unor companii paravan pentru a fi transferaţi apoi în bănci din Cipru prin Moldova şi Letonia (ABLV Banc „ banca a fost amendată pentru implicarea în fraudă, iar executivii concediaţi), destinaţia finală fiind bănci ca SociÈtÈ GÈnÈrale. Deşi Gofman presupune că principalul beneficiar al banilor este Plahotniuc, numele acestuia nu apare niciodată în raportul privind această fraudă întocmit de detectivii de la Kroll, una dintre cele mai mari companii de investigaţii financiare din lume, angajată pentru a face lumină în acest caz de banca centrală. Cel care a pus operaţiunea la cale, arată ancheta, este un om de afaceri tânăr, Ilan Şor, un cetăţean moldovean cu origini israeliene care controla băncile implicate - Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. Gofman spune că Şor, acum în închisoare, a fost protejat de Plahotniuc. Prin fraudă, rezervele băncii centrale s-au prăbuşit de la 2,8 miliarde de dolari la 1,8 miliarde de dolari în mai puţin de trei ani. Scandalul a dus la demisia guvernatorului băncii centrale Dorin Drăghuţanu în 2015 şi la proteste masive de stradă. Banca centrală a contribuit la fraudă acordând asistenţă financiară Băncii de Economii a lui Şor, care a folosit banii deponenţilor pentru a credita diverse firme fantomă, raportând apoi că aceste credite nu mai pot fi rambursate. Sociala şi Unibank au contribuit cu proprii bani la „salvarea“ Băncii de Economii. Vlad Filat a fost arestat pentru că ar fi luat mită de milioane de dolari de la Şor, notează Forbes. În 2017, Moldova şi Ucraina au reţinut 17 persoane suspectate că au complotat pentru asasinarea lui Plahotniuc.
