Business Internaţional

Criza refugiaţilor: Dramele care ascund afacerile. Mii de businessuri, de la băcănii până la fonduri de private equity, îşi majorează afacerile de pe urma imigranţilor

Autor: Iulian Anghel

15.09.2015, 20:04 64089

În timp ce la Bruxelles politicienii nu ajung la niciun punct comun în privinţa refugiaţilor, Ungaria declară stare de necesitate în judeţele de graniţă şi construieşte un gard de sârmă şi la frontiera cu România, iar Serbia ameninţă să trimită armata pentru a împiedica reîntoarcerea imigranţilor în cazul în care guvernul de la Budapesta ar decide un astfel de lucru, multă lume în Europa, de la micile afaceri private la fonduri de private equity, îşi majorează profiturile de pe urma sutelor de mii de imigranţi.

Publicaţia financiară americană Wall Street Journal relatează pe prima pagină a ediţiei de ieri că un fond de private equity, ORS Serviciul AG, a găsit o oportunitate „cu potenţial de creştere organică“ tocmai în taberele de refugiaţi din Austria, care, în această vară, s-a umplut cu imigranţi care au ajuns aici traversând Balcanii şi Ungaria.


Criza refugiaţilor: 

De ce Germania este atât de generoasă cu refugiaţii

Merkel: Problema refugiaţilor ar putea fi o provocare mai mare pentru UE decât criza greacă

Criza imigranţilor: Merkel ameninţă statele UE care încalcă acordurile cu privire la refugiaţi

Criza Imigranţilor face Europa să fiarbă. Declaraţii extrem de dure la cel la înalt nivel: ”Liderii UE sunt în lumea viselor. Din cauza imigranţilor, Europa riscă să DISPARĂ”


„Marjele sunt foarte mici“, explică pentru WSJ Willy Koch, fondatorul companiei elveţiene ORS Serviciul AG, dar adaugă: „Una dintre chei este, cu siguranţă, volumul“.

Făcând istoria acestei companii şi a businessului mai puţin comun, WSJ relatează că, în Austria compania a câştigat în 2011 dreptul de a gestiona adăposturile în care guvernul îi primeşte pe solicitanţii de azil.

Compania oferă acum o gamă de servicii legate de refugiaţi, de la înfiinţarea de adăposturi până la furnizarea de produse alimentare şi gestionarea taberelor. Guvernul a plătit anul trecut ORS aproximativ 24 de milioane de dolari, între obligaţiile contractuale ale companiei intrând şi organizarea de cursuri de limba germană sau predarea unor „valori austriece“ cum ar fi „importanţa punctualităţii“.

Principalii concurenţi ai ORS sunt instituţiile nonprofit cum ar fi Crucea Roşie Elveţiană care au şi ele contractele guvernamentale pentru servicii de recepţie a imigranţilor.

De la începutul lui 2014, mai mult de un milion de oameni au cerut de azil în Uniunea Europeană. Doar Germania singură se pregăteşte pentru cel puţin 800.000 de solicitanţi de azil în acest an.

Nivelul imigraţiei este cel mai înalt de la al doilea Război Mondial încoace. Criza provoacă drame, zeci de morţi şi revoltă.

Dar este, de asemenea, o industrie. De la micii proprietari de magazine din Grecia până la marile fonduri de pensii din America, lumea beneficiază de pe urma migraţiei. Pentru unele companii europene migraţia înseamnă un potenţial nou grup de consumatori, un şoc bine-venit în mijlocul stagnării economice ce a cuprins continentul, comentează publicaţia americană.

În alte cazuri, companiile profită oferind servicii pe care guvernele nu pot sau nu vor să le ofere. Este adevărat, unele companii au fost criticate pentru că profită de pe urma suferinţei umane. Acestea se apără afirmând că nici guvernele şi nici serviciile de caritate nu pot satisfice gama foarte mare de cereri ce cresc pe măsură ce valul de imigranţi se umflă.

WSJ relatează câteva dintre cazurile de companii care îşi cresc cifrele de afaceri în urma valului de imigranţi.

În Germania, Air Berlin PLC a câştigat anul trecut 350.000 de dolari din zborurile charter organizate pentru deportarea solicitanţilor de azil ale căror cereri au fost respinse. În Suedia, guvernul a plătit cu 900.000 de dolari unei companii specializate în analiza limbajului pentru a verifica autenticitatea revendicărilor solici­tanţilor de azil.

Pentru afacerile din insulele greceşti lovite de problemele economice şi de lipsa turiştilor autohtoni, venirea imigranţilor este o veste bună.

Magazine care în trecut îi deserveau pe turişti, vând acum corturi, saci de dormit şi alimente persoanelor care au ajuns aici din Turcia în bărci pneumatice, în speranţa de a găsi drumul către bogata Europă de Nord.

Sute de imigranţi sosesc zilnic pe insula grecească Lesbos după o scurtă călătorie pe mare, din Turcia. Michalis Michalakellis, care detine un magazin de suveniruri din apropierea portului, s-a reprofilat şi vinde ceea ce imigranţii vor să cumpere: pâine, conserve de carne şi fasole. Michalakellis şi-a găsit un furnizor la Atena care-I trimite ceea ce el are nevoie.

"Aproximativ 200 de persoane vin şi cumpara ceva în fiecare zi. Sunt bani buni", spune Michalakellis, citat de WSJ.

În altă parte, lipsa de adăposturi pentru imigranţi a determinat guvernul grec să achiziţionize saci de dormit, corturi şi chiar nopţi de cazare la hotel.

La hotelul de trei stele Lesvion Hotel aflat aproape de portul din Lesbos, unde sirienii rămân în aşteptarea procesării documentelor care să le netezească drumul spre Europa de Nord, imigranţii nu achiziţionează doar cazarea, ci şi un mic dejun extra.

"Nu trebuie să le facem o reducere. Nu cer asta", spune Giannis Ververis, recepţioner al hotelului.

Oportunitatea migraţiei ascute concurenţa.

Companiile de telefonie au început să le vândă imigranţilor cartele europene SIM astfel încât ei să-şi poată suna familiile. Luna trecuta, operatorul de telecomunicatii din Grecia Cosmote şi-a trimis trimis agenţii de vânzări în porturile şi centrele de primire migranţi ca sa promoveze cartele SIM special pentru imgranţi. Câteva zile mai târziu, Vodafone Group, gigantul britanic telefonie, a răspuns cu o ofertă specială - o cartelă SIM care vine cu o reducere de 50% la biletele de feribot spre Atena, următoarea oprire a majorităţii imigranţilor.

Alte companii au pus ochii pe ceea ce reprezintă potenţialul pe termen lung al unui mare grup de clienţi noi.

Potrivit WSJ, cazul companiei elveţiene ORS Serviciul AG, care activează în taberele austriace este relevant pentru ce înseamnă o relaţie companie privată - stat în gestionarea problemei imigranţilor

Fondatorul companiei Willy Koch acum pensionar şi-a dat seama de potenţialul afacerii în 1990 după ce a văzut un centru de primire pentru solicitanţii de azil, la Basel. A construit o companie, ORS Service, şi a câştigat contracte în faţa rivalilor precum Crucea Roşie şi organizaţii de caritate creştine prin promisiunea de a lucra mai eficient.

De atunci, compania a fost vândut de trei ori diferitelor grupuri de private equity.

ORS s-a extins din Elveţia în Austria şi Germania, intrând în concurenţă cu organizaţiile non-profit care au tradiţional grijă de imigranţi.

Compania a înregistrat venituri de 99 de milioane de dolari anul trecut, faţă de 33 de milioane de dolari în 2007.

 

Ungaria construieşte un gard la graniţa cu România

Pe de altă parte, Ungaria a decis pregătirea de planuri pentru construirea unui gard metalic pe un segment al frontierei cu România, în contextul în care imigranţii s-ar putea infiltra pe la capătul barierei construite la graniţa ungaro-sârbă, a afirmat ieri ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto.

"Măsura este necesară pentru că traficanţii de persoane care tranzitează Serbia îşi schimbă rutele.”

Guvernul ungar a decretat ieri stare de criză în două judeţe din sudul ţării din cauza imigraţiei în masa.

Ieri, în Ungaria a intrat în vigoare o legislaţie aspră împotriva migraţiei ilegale, astfel că traversarea ilegală a frontierelor este considerată infracţiune şi se pedepseşte cu trei ani de închisoare şi expulzarea.

Traficanţii de persoane riscă pedepse grele - între zece şi 20 de ani de închisoare pentru cei care organizează transportutile. De asemenea, avarierea gardului de sârmă ridicat la graniţa cu Serbia este o infracţiune care se pedepseşte cu închisoarea sau expulzarea.

Însă Serbia, ţară prin care vin acum refugiaţii în Ungaria a anunţat că va mobiliza armata la frontieră pentru a împidica întoarcerea lor când vor fi expluzaţi de ţara vecină.

"Dacă vor să-i trimită înapoi, vor trebui să-i trimită înapoi în Grecia. Aceea a fost prima ţară prin care au intrat în UE. Nu îi vom accepta chiar şi cu preţul ca Serbia să trimită soldaţi la frontieră", a declarat secretarul de stat în Ministerul Muncii Nenad Ivanisevici.

Un reprezentant al ONU din Siria Irena Vojackova Sollarno, a declarat că situaţia refugiaţilor se schimbă de la o oră la alta.

"Mai mult de 70% din populaţia care părăseşte Siria este formată din refugiaţi, care fug de o situaţie văzută în termeni de viaţă şi moarte şi depinde de noi să facem tot ceea ce putem pentru a-i ajuta".

Ieri, în Ungaria a intrat în vigoare o legislaţie aspră împotriva migraţiei ilegale, astfel că traversarea ilegală a frontierelor este considerată infracţiune şi se pedepseşte cu trei ani de închisoare şi expulzarea

AFACERI DE LA ZERO