Business Internaţional

Criza ruso-ucraineană a adus Europa de Est la un punct de răscruce. Asta vrea Putin?

Viktor Orban, premierul Ungariei: Nu trebuie supraestimate aşa-numitele valori europene

Viktor Orban, premierul Ungariei: Nu trebuie supraestimate aşa-numitele valori europene

Autor: Bogdan Cojocaru

27.08.2014, 00:07 772
Criza ruso-ucraineană dezbină politic şi ideologic Europa Centrală şi de Est, iar Ungaria este epicentrul forţelor de scindare, într-un moment în care regiunea are nevoie de coordonare şi solidaritate pentru a înfrunta turbulenţele economice care vin atât din Est, cât şi din Vest.

Dacă luna trecută premierul maghiar Viktor Orban anun­­ţa că se va rupe de ideologi­ile vest-europene şi că vrea să facă din Ungaria un stat „iliberal“, cum sunt Rusia, China, Turcia, India şi Singapore, spre deosebire de Cehia, care vrea să consolideze calea sa şi a altora spre democraţia liberală occidentală, săptă­mâna aceasta şeful guvernului ungar şi-a făcut publică intenţia de a forma un bloc prorus în Uniunea Europeană.

Coaliţia ar avea ca scop blocarea sanc­ţiunilor aplicate de Occident Rusiei. Poziţia Budapestei contrastează, spre exemplu, cu cea a Poloniei, care s-a aşezat în fruntea ofensivei diplomatice a UE şi SUA de „cuminţire“ a Moscovei. 

„Uniunea Europeană se îndepărtează de Rusia pe zi ce trece. Este de rău nu doar pentru Ungaria, ci pentru toată UE. Va trebui să căutăm compania acelor state membre ale UE care sunt interesate în încetinirea şi stoparea pro­cesului de separare“, a declarat Orban în faţa diplomaţilor maghiari, făcâd referire la tendinţa Europei de a îndepărta Rusia.

Revenind asupra discursului de luna trecută, premierul a asigurat că ţara sa este ancorată ferm în cultura vestică şi de instituţiile politice occidentale, aceasta după ce şi-a făcut un obicei în a aminti concetăţenilor săi că instituţiile de la Bruxelles sunt duşmanii politicilor prin care guvernul vrea să le aducă mai multă bunăstare.

 

Interesul poartă fesul

Cu toate acestea, Orban a precizat că Ungaria, în căutarea mijloacelor de a-şi impulsiona economia, îşi va alege partenerii în funcţie de interes şi nu de valorile pe care aceştia le reprezintă.

„Nu trebuie supraestimate aşa-numitele valori europene“, a menţionat premierul maghiar, citat de Népszabadság.

El s-a distanţat de poziţiile Poloniei şi statelor baltice precizând că pentru acestea problema rusească este una legată de securitate, punct de vedere neîmpărtăşit de Ungaria.

În schimb, ţara sa vede în Moscova un partener de afaceri şi consideră celelalte aspecte ale problemei ca fiind secundare.

Trebuie amintit în acest context că Budapesta a semnat în ianuarie un acord cu Moscova care îi asigură un împrumut de 10 miliarde de euro, enorm în comparaţie cu PIB-ul ţării, pentru dezvoltarea industriei nucleare cu tehnologie rusească. Compania rusească Rosatom va participa la extinderea singurei centrale nucleare maghiare. De asemenea, una dintre cele mai mari companii ungureşti, MOL, la care statul deţine o participaţie de aproape 25%, are legături puternice cu Rusia.

Orban şi-a apărat decizia referitoare la cedarea sectorului nuclear Rusiei, în condiţiile în care UE şi SUA au impus Rusiei sancţiuni financiare şi economice după ce aceasta a anexat Crimeea şi încearcă să-şi reducă dependenţa de energia rusească.

„SUA nu au mai multe scrupule decât China când îşi finanţează deficitul, nemţii de la RWE îşi vând o companie ruşilor, iar statul norvegian vinde tehnologie ruşilor. De ce ne-ar durea pe noi capul din cauza extinderii centralei nucleare?“, a spus Orban, citat de The Wall Street Journal.

În ceea ce priveşte eventualii aliaţi ai Ungariei, cu siguranţă Lituania nu va fi unul dintre aceştia.

Zilele trecute, premierul unghar a avertizat că sancţiunile contra Rusiei fac mai mult rău europenilor decât ruşilor. „În politică, asta se cheamă a te împuşca în picior“. În replică, ministrul lituanian de externe Linas Linkevicius a explicat că „este mai bine să te împuşti în picior decât să te laşi împuşcat în cap“, făcând referire la frica din fosta republică sovietică de politica rusească. O altă problemă care îl poate aduce pe Orban în conflict cu Bruxellesul este cea a imigraţiei.

„Obiectivul este să oprimim imigraţia. Cred că actuala politică liberală privind imi­graţia, care este considerată ca având baze morale, este o ipocrizie“, a spus premierul.

Datele oficiale arată că numărul ungurilor care trăiesc în străinătate este de două ori şi jumătate mai mare decât era în 2001. Analiştii cred că numărul este mult mai mare deoarece mulţi nu şi-au anunţat plecarea.

Orban a spus că Europa ar trebui să instruiască populaţia de etnie romă pentru a lucra în locuri de muncă în care nu trebuie calificare şi care acum sunt ocupate adesea de imigranţi.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO