Cu Donald Trump la cârmă, America sprintează în cursa globală a reindustrializării

„Forţa unei naţii se mă­soară, în timpii moderni, mai ales după puterea sa productivă. Pro­duc­ţia industrială este cea mai însemnată, cea mai sigură şi cea mai puţin expusă la fluctuaţii“. Este un fragment dintr-un discurs din 1879 al unui politician la inaugurarea unei fabrici de chibrituri într-o ţară din Europa de Est. Până atunci, acea ţară importa din Vest toate chibriturile de pe piaţă. Europa era în plin avânt al industria­lizării. Fabrica a încetat să mai pro­ducă chibrituri în 2000.

Era în plin avânt al sectorului ser­vi­ciilor şi când fabricile producătorilor industriali occidentali se întreceau să migreze spre locuri cu costuri mai mici. Fabrica de chibrituri a mai pro­dus un timp termopane, apoi a încetat din viaţă. Dezindustrializarea în favoa­rea serviciilor şi producţiei ieftine în alte locuri este învinovăţită pen­tru dezechilibrele din pre­zent din economiile şi socie­tăţile vestice.

Europa de Est era şi încă mai este o regiune cu cos­turi de pro­ducţie mici, a­trac­tivă pen­tru pro­ducătorii in­dus­triali din Vest şi, dacă o per­mit con­di­ţii­le politi­ce, şi pentru cei din Est. Odată cu emer­genţa eco­no­miilor asiatice şi din Balcani, concu­renţa pentru investiţii străine în regiune a crescut.

Acum, SUA, cu un şoc planetar, rescriu regulile de atragere a in­vestiţii­lor. Concurenţa devine mai intensă. America, un investitor global, caută să se reindustrializeze, cu investiţii din alte ţări şi prin reîntoarcerea compa­nii­lor americane, iar Washingtonul are putere financiară şi de convingere.

SUA sunt percepute în general mai degrabă ca o economie cu com­pa­nii expansive internaţional, care inves­tesc în străinătate, decât una care are nevoie de investiţii străine. Imaginea este întărită de statistică. Stocul in­vestiţiilor americane în străi­nătate s-a situat în 2023 la 6.680 miliarde do­lari, în creştere cu 364 mi­li­arde do­lari faţă de anul anterior, arată ce­le mai recente da­te ale gu­vernului SUA.

Stocul investi­ţiilor străine în SUA a fost de 5.390 mili­arde do­lari, în urcare cu 227 miliarde dolari. Pe lângă valoare, între a­ces­te investiţii există o diferenţă de structură. În 2023, creşterea investiţiilor directe străi­ne ale SUA în străinătate a fost condusă de fluxuri spre Irlanda, El­veţia şi Olanda, ţări ce pot fi con­side­rate para­disuri fiscale, preferate de companiile americane de servicii. În schimb, creşterea investiţiilor străi­ne în SUA a fost condusă de capital adus din Canada şi Germania, de produ­cători industriali.

De aici poate reieşi că SUA, cu companii precum Google, Amazon şi Netflix, are exces de servicii şi deficit de producţie industrială. Trump în­cear­că să umple golul de acasă. La fel a încercat, cu succes, fostul preşedinte Joe Biden, dar cu altfel de strategie, bazată de subvenţii şi facilităţi fiscale. În prima sa vizită oficială în străinătate din cel de-al doilea său mandat de preşedinte al SUA, Donald Trump a obţinut de la Arabia Saudită promisiu­nea unor investiţii istorice de 600 mi­liarde dolari în economia americană.

DataVolt, companie saudită, va merge mai departe cu planurile de a investi 20 miliarde dolari în centre AI şi infrastructură energetică în SUA, iar gigantul saudit de petrol şi gaze Aram­co ar putea investi 3,4 miliarde dolari în rafinăria pe care o are în Texas, un stat american legendar pentru indus­tria petrolieră. Trump se află într-un tur mai mare al petrostatelor bogate din Golf, o regiune instabilă care are nevoie de arme americane şi de SUA pentru securitatea lor.

El este aşteptat să aducă acasă alte promisiuni de investiţii. Între timp, Mercedes, constructor auto emblematic al Germaniei, a anunţat că va muta în SUA producţia unui SUV popular destinată pieţei americane. Anterior, Volkswagen a indicat că ar putea construi în SUA maşini Audi. Până acum, această marcă nu a fost produsă în SUA. Giganţilor americani li se alătură zeci de alte companii mari din Europa şi Asia, care s-au angajat să investească în fabrici americane după ce Trump a ameninţat că va suprataxa importurile.

Şi-a pus ameninţările în practică rapid. Companiile europene îşi mută accelerat producţia în SUA încă din ultimii ani ai mandatului lui Biden, ceea ce ameninţă Uniunea Europeană cu accelerarea dezindustrializării. Valul actual de investiţii străine anunţate pentru SUA eclipsează un altul mai mic, din primul mandat de preşedinte al lui Trump, când ameninţările cu taxe vamale erau doar o joacă în comparaţie cu politica actuală, şi chiar din timpul lui Barack Obama. Atunci, producători industriali chinezi transferau producţia în SUA şi aveau grijă să fie lăudaţi pentru asta.

Un exemplu este unul dintre cei mai mari producători de sticlă din China, Fuyao Glass. În 2016, acesta a anunţat investiţii de peste un miliard de dolari în SUA. Managerul companiei a explicat că în America taxele sunt mai mici - în China povara fiscală este cu 35% mai mare - şi legislaţia mai prietenoasă. Analiştii au arătat şi spre facilităţile şi stimulentele oferite de autorităţile locale şi federale investitorilor străini. Fuyao Glass a cumpărat o uzină închisă a General Motors. Un alt exemplu este Tianyuen Garments, care a cumpărat o fabrică de piese metalice pentru a produce îmbrăcăminte. A investit 20 milioane dolari.

Companiile germane iubesc de mult timp America, scrie Deutsche Welle. Peste 5.600 de firme germane, de la mici la foarte mari, investesc acolo. În 2023, investiţiile lor cumulate depăşeau 657 miliarde dolari, iar angajamentele de investiţii au urcat la nivelul record de 15,7 miliarde dolari, faţă de 8,2 miliarde dolari în anul anterior. În acel an, analiştii îşi puneau problema unui exod al companiilor germane în SUA, unde găseau energie ieftină şi subvenţii foarte generoase, şi scoteau în evidemţă o disproporţie: business-ul german a investit de trei ori mai mult în SUA decât au investit companiile americane în Germania.

Însă un studiu recent, efectuat după ce Trump a atacat pe toată lumea cu taxe vamale, arată că firmele germane şi-au pierdut încrederea în economia americană şi că a scăzut numărul celor care au planuri pentru investiţii noi în America de Nord. Un alt studiu arată o dispoziţie similară la companiile chineze. O analiză realizată în ianuarie de firma de consultanţă americană Kearney a găsit că SUA încă erau atunci prima destinaţie pentru investiţiile directe străine. Separat, datele preliminare ale fDi Markets pentru primele două luni ale 2025 arată că rolul SUA ca sursă de investiţii străine directe la nivel global a continuat să scadă de când Trump este din nou preşedinte.

Raportul dintre proiectele cu ISD greenfield din SUA şi cele ale companiilor americane în alte ţări în ianuarie şi februarie 2025 a fost de 45%, un nivel record şi în creştere faţă de de cel de 42,7% pentru întregul an 2024. Concluzia este că SUA îşi diminuează rolul de sursă de capital, un semn că agenda „America First“ a preşedintelui Trump determină companiile să îşi modifice planurile de investiţii pentru a sprijini producţia şi locurile de muncă din SUA. La principalul competitor geopolitic al Americii, China, tendinţa este în cealaltă direcţie.