• Leu / EUR4.9207
  • Leu / GBP5.7178
  • Leu / USD4.6726
Business Internaţional

Cu inflaţia la un maxim pe 70 de ani şi cu industria în pragul colapsului, Germania vrea să ridice un scut defensiv de 200 mld. euro. Abordarea e greşită, avertizează criticii

Cu inflaţia la un maxim pe 70 de ani şi cu industria în pragul colapsului, Germania vrea să ridice un scut defensiv de 200 mld. euro. Abordarea e greşită, avertizează criticii

Pentru BCE, datele privind inflaţia germană vor completa o lungă listă de argumente în favoarea unei majorări cu 75 de puncte bază a dobânzilor în octombrie.

Autor: Catalina Apostoiu

08.10.2022, 11:50 21129

Germania se pregăteşte să îm­pru­mute încă 200 miliarde de euro pentru a finanţa un plan menit să limiteze impactul costurilor în creştere drama­tică ale energiei asupra celei mai mari eco­nomii europene, o mişcare despre care criticii spun că riscă să menţină consumul ridicat în con­diţiile în care în iarnă sunt aşteptate penurii, scrie Bloomberg.

Guvernul german a anunţat că va plafona preţurile electricităţii şi gazelor ca parte a unui al patrulea pachet de măsuri menite să protejeze companiile şi consumatorii de scumpirea energiei în urma atacului Rusiei asupra Ucrainei.

„Ridicăm un scut defensiv major pentru economie“, a anunţat cancelarul german Olaf Scholz. „Acesta va ajuta munci­torii, pensio­narii, familiile şi marile companii indus­triale să-şi plătească facturile“.

Germania este extrem de vulnerabilă la creşterea costurilor energiei din cauza de­pen­denţei masive de gazele importate. Preţurile mari determină companiile să-şi restrângă producţia şi erodează puterea de cumpărare a consumatorilor, însă plafonarea acestora ar putea menţine cererea ridicată.

În timp ce Scholz făcea anunţul privitor la noile măsuri în Berlin, date noi indicau că inflaţia germană a urcat la niveluri alcătuite din două cifre pentru prima dată din ultimii peste 70 de ani, evidenţiind starea precară a celei mai mari eco­nomii europene, despre care marile institute ger­mane au avertizat că s-ar putea contracta cu până la 7,9% anul viitor în cel mai sum­bru scenariu, notează Financial Times.

Preţurile de con­sum din Germania au ur­cat cu 10,9% în septem­brie, accelerând de la 8,8% în august, aceasta fiind pentru prima dată când inflaţia atinge două cifre din 1951. Creşterea preţurilor a venit în urma expirării măsurilor temporare de protejare a gospodăriilor şi companiilor de impactul preţurilor ridicate. Multă vreme motorul de creştere al Europei, economia germană a devenit una dintre cele mai vulnerabile de pe continent. Aceasta ar putea creşte cu doar 1,2% în acest an şi contracta cu 0,7% anul viitor, de departe cea mai slabă performanţă din rândul marilor economii industriale, potrivit unei proiecţii a OCDE.

Economiştii Deutsche Bank anticipează un declin de 3,5% anul viitor pe fondul scă­derii consumului privat, investiţiilor şi expor­turilor nete. În opinia analiştilor ING, singura direcţie pentru inflaţia ger­mană este în sus. Aceasta ar putea începe să se mişte în jos nu mai devreme de primăvara vii­toa­re. Însă, pe baza cifrelor actuale, vârful inflaţiei ar putea atinge 13%, estimează aceştia.

Pentru BCE, datele pri­vind inflaţia germană vor com­pleta o lungă listă de argu­mente în favoarea unei majorări cu 75 de puncte bază a dobânzilor la şedinţa din octombrie.

Scutul anunţat de guvernul german vine în contextul în care grupurile de lobby din sectorul de business au avertizat că un val de insolvenţe ar putea lovi cea mai mare eco­nomie europeană în doar câteva săptămâni, putând urma o reacţie în lanţ de falimente, potrivit The Wall Street Journal. „Sunt ex­trem de îngrijorat. Energia accesibilă este fundaţia industriei germane“, spune Max Jankowsky, CEO al GL Giesserei Loessnitz, o turnătorie de 173 de ani din Germania.

Chiar şi în criza actuală, Jankowsky priveşte cu scepticism planurile guvernului de subvenţionare a consumului de energie, despre care acesta se teme că va menţine preţurile ridicate, împovărând în acelaşi timp generaţiile viitoare.

Plafonarea preţurilor gazelor şi electricităţii pentru consumatori şi companii şi alte măsuri ţintite de susţinere a companiilor afectate de război ar putea costa până la 200 miliarde de euro şi vor fi finanţate parţial prin reactivarea unui fond de susţinere economică creat în pandemie, ce nu este parte a bugetului federal. O taxă pe profiturile extraordinare ale unor companii de energie va ajuta de asemenea la finanţarea plafonării preţului electricităţii. Guvernul german a anunţat că toate detaliile vor fi finalizate în săptămânile următoare.

Grupurile din industrie au salutat noul pachet de măsuri, relatează Reuters. „Este o susţinere importantă. Acum avem nevoie rapid de detalii, în condiţiile în care firmele sunt cu spatele la zid“, a declarat Wolfang Grosse Entrup, preşedinte al asociaţiei VCI din industria chimică.

În opinia lui Lion Hirth, profesor la Hertie School din Berlin, însă, plafonarea gazelor reprezintă „exact abordarea greşită“ şi va duce la o penurie de gaze, potrivit Bloomberg.

„Industria îşi va inversa toate eforturile de economisire şi va arde din nou mai multe gaze, facilităţile de depozitare se vor goli, iar politicienii vor fi nevoiţi în ultimă instanţă să închidă companii la scară largă. Nimeni nu vrea aşa ceva“.

Decizia de plafonare a preţurilor gazelor reprezintă un compromis politic după eşuarea unei controversate taxe asupra consumatorilor.

Mecanismul de finanţare a măsurii de plafonare a preţurilor gazelor îi permite ministrului german al finanţelor Christian Lindner să-şi ţină promisiunea de reinstituire a unei limite constituţionale asupra împrumuturilor federale anul viitor.

Şi totuşi, Curtea Federală de Audit a Germaniei a criticat dur guvernul cu privire la planul de plafonare a preţurilor gazelor, potrivit Politico. „Fondurile speciale creează non-transparenţă“, a comentat preşedintele Curţii, Kay Scheller. Acesta a respins argumentul lui Lindner că injectarea de bani în economie printr-un fond special diferă de finanţările obişnuite, care pot creşte inflaţia.

„Când sunt folosiţi bani din fonduri speciale, statul trebuie să se împrumute. În ultimă instanţă, fondurile speciale reprezintă datorii federale“, a punctat preşedintele curţii.

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9207
Diferență: -0,1826
Ieri: 4.9297
Azi: 4.6726
Diferență: -0,2668
Ieri: 4.6851
Azi: 5.7178
Diferență: -0,4197
Ieri: 5.7419
Azi: 4.9903
Diferență: -0,4766
Ieri: 5.0142